fbpx

Peng Jiamu, marele savant chinez dispărut fără urmă în deșert

Nu este greu să mori în Bazinul Tarim, situat în nord-vestul Chinei. Pe timpul nopții, temperaturile de aici sunt extrem de scăzute, iar peste zi mercurul din termometre urcă și până la 48 de grade Celsius.

Deșertul Lop Nor, din Bazinul Tarim, este una dintre cele mai aride regiuni din lume, unde ploaia lipsește aproape cu desăvârșire. Așadar, dacă fluctuațiile de temperatură și setea nu îți vin de hac, o vor face cu siguranță furtunile de nisip frecvente, capabile să îngroape de vii cămilele.

De aceea, când savantul Peng Jiamu a dispărut în Deșertul Lop Nor, în 1980, oamenii nu au fost surprinși. Misterul nu era soarta savantului, ci motivul pentru care a decis să se aventureze singur, în miez de noapte, în acel mediu neiertător.

Peng Jiamu nu ar fi putut ajunge prea departe deplasându-se pe jos. Atunci de ce, în ciuda anilor de căutări, nimeni nu i-a găsit rămășițele?

Ascensiunea lui Peng Jiamu în lumea științifică

Peng Jiamu 03
Tânărul Peng Jiamu

Peng s-a născut în 1925 și a absolvit facultatea în 1947, obținând o diplomă în biochimie. A abordat știința cu curiozitatea și ambiția unei mentalități de explorator.

„Știința înseamnă să o apuci pe un drum nestrăbătut de alți oameni”, spunea Peng.

În mai puțin de 10 ani, a ajuns unul dintre cei mai apreciați oameni de știință de la Institutul de Biochimie și Biologie Celulară din Shanghai. Plănuia să înceapă noi cercetări în străinătate.

În 1956, a avut ocazia să se alăture echipei de la Academia Chineză de Științe (ACS), care făcea cercetări în Deșertul Lop Nor. În candidatura sa, Peng afirma:

„Am o dorință puternică de a explora frontierele. Am curajul de a deschide calea spre sălbăticie”, scria el.

Deșertul Lop Nor a fost cândva o zonă fertilă

Peng Jiamu 02
În Deșertul Lop Nor se aventurează doar cei mai curajoși

Pentru Peng, expediția din Deșertul Lop Nor s-a dovedit doar una una dintr-un lung șir de călătorii în regiune. Deși timpul pare să stea în loc aici, deșertul de azi ascunde o istorie dinamică.

Timp de sute de ani, zona a arătat complet diferit de ceea ce se vede acum. Aici se afla un loc de popas, situat pe rutele comerciale ale Drumului Mătăsii. Zona putea fi cultivată, mulțumită – în parte – unui lac enorm care acoperea cândva zona.

Un drum cu multe greutăți

Însă mai multe procese geofizice naturale și intervenții umane au transformat zona, treptat, în deșert. În mare parte, vina pentru secarea râurilor care străbăteau regiunea este atribuită lucrărilor de deviere a cursurilor și construcției de baraje.

Secarea râurilor a fost dublată de o serie de fenomene naturale. În câteva ore, furtunile de nisip pot transforma peisajul radical, făcându-l de nerecunoscut.

Pentru Peng, zona oferea oportunități de studiu, de la geologie la istorie socială. Ca biochimist, Peng studia nivelurile de potasiu din sol și aduna informații despre speciile locale.

Logistica și condițiile supuneau echipa la încercări grele, atât fizic, cât și mintal. Călătoreau pe măgari, pe jos, și uneori cu mașina.

Drumurile existau, însă erau greu de găsit și chiar și mai greu de străbătut. Cu toate acestea, Peng se bucura mult de această aventură în aer liber.

Decizia îndoielnică de a o lua pe cont propriu

Peng Jiamu 01
Nimeni nu știe ce l-a determinat pe savant să pornească singur în deșert

În iunie 1980, Peng era vicepreședintele ACS și i s-a oferit ocazia de a conduce o nouă expediție în Deșertul Lop Nor. Echipa era compusă din biologi, arheologi și geologi.

Porniți la drum, savanții înaintau cu greu. Când au ajuns într-un loc potrivit pentru campare, apa și mâncarea se împuținaseră deja. La cinci zile după ce echipa a campat, Peng a dispărut.

Nu și-a discutat planul cu nimeni și a părăsit tabăra în miez de noapte. A lăsat doar un bilet în care scria că plecase să caute apă. Nu s-a mai întors niciodată.

Într-o societate care venera explorarea și descoperirile științifice, Peng era o vedetă. De aceea, guvernul chinez nu a ezitat să organizeze trei misiuni de salvare de amploare. Elicoptere și avioane militare au survolat deșertul.

Poliția și câinii au cercetat zona la nivelul solului. O țară întreagă stătea cu sufletul la gură, în așteptarea veștilor. Dar, în ciuda tuturor eforturilor,

Peng Jiamu nu a fost găsit. Când misiunile de salvare au fost sistate, Peng a fost cinstit ca un om care s-a jertfit în numele științei. Se presupune că Peng a fost îngropat de viu într-o furtună de nisip îngrozitoare sau că o dună de nisip s-a prăbușit peste el.

Deși de la dispariția lui s-au găsit multe schelete și rămășițe mumificate, testele ADN au dovedit că niciunele nu erau ale savantului.

Peng Jiamu: Întrebările fără răspuns

04
Monumentul ridicat în deșert în memoria savantului

Cel mai probabil, savantul a fost ucis de o furtună de nisip. Așadar, cauza morții lui nu este neapărat un mister. Însă există unele elemente care nu pot fi explicate.

Absența proviziilor nu ar fi putut fi atât de acută, deoarece nu există dovezi că echipa a suferit din cauza lipsei de apă și mâncare. Deci, de ce a plecat Peng în toiul nopții reci, de unul singur, să caute apă?

Sigur, este ușor să mori în Bazinul Tarim. Însă Peng era un explorator experimentat al Deșertului Lop Nor. El știa foarte bine că nu este indicat să plece de unul singur, în miez de noapte.

Dar, până când rămășițele lui vor fi găsite, dispariția savantului continuă să rămână o enigmă.


Dacă ți-a plăcut acest articol, descoperă și Scrisorile de dincolo de moarte ale lui Ettore Majorana, fizicianul genial care „s-a evaporat” și alte cinci cazuri celebre de oameni dispăruți fără urmă.

Distribuie articolul:

Citește în continuare

Abonează-te la Incredibilia.ro

Fii fără grijă, nu facem spam.

Abonează-te la newsletter sau urmărește-ne pe Facebook, Instagram sau YouTube și vei primi zilnic cele mai interesante articole, filme și recomandări!

>