Pe o frescă recent descoperită în ruinele de la Pompei, un gladiator rănit cere îndurare

În situl arheologic Pompei a fost descoperită recent o frescă ce înfățișează în culori vii o luptă între gladiatori, Tracul și Murmillo, acesta din urmă implorând, cu degetul opozabil ridicat, să fie lăsat în viață.

În anul 79, Vezuviul a erupt, iar cenușa pe care a expulzat-o a îngropat orașul roman Pompei, ucigând în scurt timp cea mai mare parte a locuitorilor.

Detaliu de pe fresca luptătorilor gladiatori găsită pe un sit din nordul parcului arheologic Pompei. Foto: EPA

Astăzi, Pompei este un loc preferat pentru explorările arheologice, datorită bogăției de informații disponibile și pentru felul în care orașul a fost conservat. Orașul acoperă o zonă destul de mare și săpăturile sunt adeseori în desfășurare într-o zonă sau alta.

Potrivit unei relatări din The Guardian, cea mai recentă descoperire din orașul antic este o frescă înfățișând o scenă cu doi gladiatori. Fresca pare a reda sfârșitul unei lupte dintre Trac și Murmillo (diferite tipuri de gladiatori). Rănit și dezarmat, cu scutul însângerat căzut la pământ, Murmillo a fost înfrânt, iar Tracul pare să aștepte comanda de a da lovitura de grație.

Fresca a fost descoperită pe un zid aflat sub niște scări, într-un loc despre care se crede că adăpostea o tavernă care servea gladiatorii. În partea de jos, se afla o zonă pentru socializare și băut, iar la etaj se oferea cazare.

Clădirea se află în partea orașului numită Regio V, unde se mai află și o cazarmă pentru gladiatori. Toate acestea sunt confirmate și de graffiti-urile descoperite în zonă.

Fresca a fost descoperită pe un perete dintr-o clădire care a fost, cel mai probabil, o tavernă frecventată de gladiatori. Fotografie: EPA.

Fresca este foarte ilustrativă, înfățișând răni realiste pe pieptul și pe încheieturile luptătorului învins, în timp ce scutul său este căzut la pământ. Ține degetul mare în sus, într-un gest care cerșește îndurare.

Orașul Pompei este, în momentul de față, un parc arheologic, cu secțiuni întregi deschise pentru turiști. Regio V este o zonă aflată într-o regiune a parcului în care turiștii nu au acces în momentul de față. Potrivit Smithsonian Magazine, fresca este doar una dintre multele descoperiri făcute în acea parte a orașului.

„Marele Proiect Pompei” este un program de conservare și restaurare în valoare de 140 de milioane de dolari, demarat în 2012. Cea mai mare parte a fondurilor au venit de la UE, iar proiectul a dat roade extraordinare.

Au fost descoperite numeroase artefacte, de la schelete și obiecte cotidiene până la graffiti și o colecție de obiecte care alcătuiau trusa unei vrăjitoare.

Un arheolog inspectează rămășițele unui schelet de cal în situl arheologic Pompei. Foto: Cesare Abbate / AP

Însă unele dintre cele mai importante descoperiri au fost frescele. O frescă este o acuarelă care a fost pictată rapid pe ghips umed, de obicei pe ziduri și tavane. Pe lângă fresca celor doi gladiatori, au fost descoperite și alte fresce importante.

A fost descoperită și o tarabă romană cu mâncare fast-food, numită thermopolium. Taraba avea pictată pe ea o frescă înfățișând o nimfă marină călărind un cal deasupra apelor, precum și alte imagini care se pare că descriau activitatea tarabei.

O altă descoperire o constituie o reprezentare provocatoare a mitului Ledei și Lebedei, în vreme ce alta îl înfățișează pe Narcis privindu-și reflexia într-un lac. Situl se află într-o stare mult mai bună decât acum câțiva ani, fiind menținut cu grijă în mod metodic.

Ministrul Culturii din Italia, Dario Franceschini, a făcut observația că, acum un deceniu, Pompei avea o reputație proastă în Europa, deoarece situl avea probleme cu grevele, cozile lungi cu turiști care așteptau în soare și chiar și cu prăbușirea unor clădiri antice.

În luna martie 2019 a fost descoperit și un stand pentru fast-food, un loc foarte bine bine conservat. Foto: Massimo Ossana / Instagram

Date fiind toate aceste probleme ale parcului, UNESCO a amenințat că va scoate situl de pe lista sa de patrimoniu. De atunci, parcul a beneficiat de îmbunătățiri semnificative și atrage peste patru milioane de turiști pe an.

Finanțarea proiectului a facilitat toate acestea și le-a permis arheologilor să facă excavări continue și metodice ca să descopere alte bijuterii istorice ascunse printre ruinele orașului.


Dacă ți s-a părut interesant acest articol, citește și:

Ca să știi mai mult, citește cartea „Barbarii. Civilizații dispărute”

De multe ori ne gândim la civilizațiile Greciei și Romei antice ca la incubatoare discrete ale culturii occidentale, locuri în care ideile despre orice, de la guvernare la artă, erau libere să se dezvolte și apoi să fie distribuite în exterior în lumea mediteraneană mai largă. Dar, așa cum arată Peter Bogucki în această carte, Grecia și Roma nu s-au dezvoltat izolat.

În jurul lor existau comunități rurale care nu cunoșteau scrisul și care aveau culturi radical diferite, despre care puțini dintre noi mai știu astăzi ceva. Ei bine, Bogucki scoate la lumină în mod strălucit poveștile acestor oameni aproape uitați.

Autorul prezintă cum s-au dezvoltat aceste culturi, subliniind complexitatea crescândă a structurilor lor sociale, realizările lor tehnologice și practicile lor ieșite din comun. Rezultatul este o relatare fascinantă despre un capitol foarte puțin cunoscut din istoria omenirii.

Cartea „Barbarii. Civilizații dispărute” se găsește cu reducere pe Cărturești, Elefant sau Libris.


Articol interesant? Dă-l mai departe!

Citește în continuare

Alte articole interesante

Lasă un comentariu