Dacă faci o plimbare iarna prin pădure, în lumina rece a dimineții, s-ar putea să ai norocul să asiști la un fenomen rar, cunoscut sub numele de „părul de gheață” sau „lâna de gheață”.
La început, s-ar putea să ți se pară că din crengile putrezite ale unui copac a crescut un fel de perucă albă sau vată de zahăr.
Însă, plimbându-ți degetele pe aceste fire, vei descoperi că sunt reci, efemere și au prea puțin de-a face cu părul. Acest fenomen este atât de rar, încât continuă să-i fascineze pe oameni ori de câte ori au norocul să îl întâlnească.
Savanții au suspectat că această formațiune neobișnuită de gheață, descrisă pentru prima dată acum aproape un secol, este cauzată de ciuperci. Însă specia responsabilă de acest fenomen a fost identificată abia în 2015.
Gheață sculptată
De obicei, fenomenul (care apare în timpul iernilor umede) este catalogat drept îngheț, dar acest termen nu este întru totul corect.
Cristalele de gheață se formează la temperaturi sub limita de îngheț, însă ciuperca Exidiopsis effusa le „sculptează” mai apoi în formă de fibre.
Modul în care ciuperca reușește să facă acest lucru rămâne un mister, dar oamenii de știință cred că ar putea avea de-a face cu un „inhibitor de recristalizare” pe care acest organism îl produce.
„Aceeași cantitate de gheață se produce pe lemn cu sau fără activitatea ciupercilor. Însă, în lipsa acestei activități, gheața se formează ca o crustă”, a explicat fizicianul Christian Matzler, coautorul lucrării referitoare la originile lânii de gheață.
Practic, acțiunea ciupercii modelează gheața în fire subțiri și o ajută să-și păstreze această formă câteva ore, la temperaturi apropiate de 0 grade Celsius.
Atingând lungimea de 20 de centimetri, aceste fibre argintii au același diametru ca părul uman – 0.01 milimetri. În clipul video de mai jos, poți vedea cum se formează „părul de gheață”:
Analizele chimice arată că, pe măsură ce descompune lemnul, Exidiopsis effusa produce molecule complexe precum lignina și tanina. Acestea se pot amesteca cu apa în stare lichidă și pot împiedica firele de gheață să ia forme mai stabile.
„Probabil că acestea sunt componentele care împiedică formarea unor cristale mari de gheață pe suprafața lemnului”, a afirmat chimistul Diana Hofmann.
Este nevoie de mai multe cercetări înainte de a confirma această bănuială și mai există multe întrebări fără răspuns.
De exemplu, din ce parte a lumii provin ciupercile care „sculptează” părul de gheață? De ce părul de gheață crește numai pe anumiți copaci și pe anumite plante?
