Exploratorii care au descoperit ruinele unei așezări în jungla din Honduras în timp ce se aflau pe urmele legendarului „Ciudad Blanca” (Orașul Alb) au fost desfigurați de un parazit care le-a necrozat fețele.
Orașul, cunoscut și sub numele de Orașul pierdut al Zeului Maimuță, a fost abandonat în secolul XVI, după ce locuitorii au devenit convinși că zeii au blestemat așezarea cu o molimă necruțătoare.
Legendele unui oraș pierdut
Orașul pierdut al Zeului Maimuță este un oraș legendar despre care se credea că se găsește în pădurile tropicale virgine din Mosquitia, în estul statului Honduras.
Conchistadorul spaniol Hernán Cortés a menționat că a primit „informații de încredere” despre ruinele antice, însă nu le-a găsit niciodată.
În 1927, pilotul Charles Lindbergh a afirmat că, în timp ce zbura peste Honduras, a observat mai multe monumente construite din piatră albă.
În anii ’30, deja apăruseră mai multe zvonuri despre un loc din Honduras numit Orașul Zeului Maimuță, despre care se spunea că este același cu Ciudad Blanca.
În 1939, exploratorul Theodore Morde a anunțat că a găsit orașul. Drept dovadă, de la locul descoperirii a luat și a dus în Statele Unite ale Americii mii de obiecte.
Potrivit lui Morde, băștinașii i-au povestit că în așezare era îngropată statuia uriașă a unui zeu-maimuță. Exploratorul nu a dezvăluit niciodată locul exact al orașului antic, pentru a-l feri de hoți.
Morde spera să se poată întoarce ulterior în junglă, ca să cerceteze locul în amănunt.
Exploratorii au căzut victime furiei Zeului Maimuță
Autorul american Douglas Preston și un grup de exploratori nu s-au lăsat intimidați de legendele conform cărora zona este blestemată.
Astfel a fost formată o expediție de exploratori și arheologi americani și hondurieni, care a pornit în cercetarea pădurilor tropicale din Honduras și Nicaragua, sperând să găsească orașul pierdut.
În timpul călătoriei, exploratorii s-au confruntat cu șerpi răpitori și cu vegetația aproape imposibil de străpuns. În 2015, au reușit să găsească ruinele orașului, dar la scurt timp după aceea au contractat o boală foarte periculoasă: leishmanioza.
Preston a descris în detaliu simptomele groaznicei boli:
„Parazitul migrează în membrana mucoasă a cavității bucale și a nasului și practic le mănâncă de vii. Îți cade nasul, îți cad buzele și în final fața ta devine o rană deschisă gigantică”.
Totuși, exploratorul a afirmat că, deși s-a îmbolnăvit, tot nu crede că este vorba de un blestem și nu regretă deloc experiența.
Secretele ruinelor din Orașul pierdut al Zeului Maimuță
În ruinele pe care le-au descoperit, acești curajoși exploratori au găsit un număr impresionant de artefacte sculptate în piatră și din argilă, inclusiv un tron, datând din anii 1.000-1.500 î.e.n.
Preston este convins că ruinele Orașului Alb mai ascund multe secrete, dar, după ce a trecut atât de aproape de moarte, nu se grăbește să se întoarcă și să continue săpăturile.
„Este pur și simplu prea periculos”, a spus el, după ce doctorii l-au avertizat că, fără tratament, riscă să își piardă fața.
Preston nu a fost singurul lovit de sinistrul parazit. În următoarele câteva luni, peste jumătate dintre membrii grupului au început să aibă simptome și au necesitat tratament.
INFIORATOR!
INGROZITOR !