Santa Cruz Huehuepiaxtla, din vestul Mexicului, este o așezare pitorească și izolată. Una dintre cele mai importante atracții ale zonei este Muntele Cerro de Peña, care a intrat recent în atenția arheologilor datorită unei descoperiri neașteptate făcute de localnici.
Pe vârful muntelui, care are altitudinea de 1.828 de metri, au fost găsite ruine și sculpturi ce datează din vremea civilizației Zapotec, cunoscută și sub denumirea de „civilizația oamenilor norilor”.
Pentru a ajunge la ruinele amplasate strategic pe vârful muntelui, arheologii au fost nevoiți să facă o drumeție de două ore și jumătate, pe un traseu abrupt.
Sculpturi ce reprezintă animale
Până în prezent, au fost găsite două stele (panouri de piatră gravate), precum și roci sculptate, de mai mici dimensiuni. Una dintre sculpturi reprezintă o figură cu coarne și gheare, care poartă ceva ce seamănă cu un șorț.
Alte sculpturi par să reprezinte o iguană, un vultur și de femeie care seamănă cu un liliac, despre care se crede că ar fi figura unei zeități.
José Alfredo Arellanes, de la Institutul Național de Antropologie și Istorie din Mexic (INAH), spune că până acum au fost descoperite 87 de glife foarte bine conservate.
Potrivit Ancient Origins, sculpturile sugerează că acest sit a fost dedicat zeului infernului.
Investigațiile preliminare, spune Arellanes, indică faptul că situl de pe vârful muntelui a fost o zonă ceremonială, flancată de temple și de locuințele conducătorilor Zapotec.
Se crede că situl mai cuprindea un teren de jocuri, folosit probabil pentru a juca pelota, un sport tradițional, asemănător cu baschetul, practicat de civilizațiile precolumbiene din America Centrală.
Situl, despre care experții cred că a stat ascuns încă din secolul VI, este o descoperire promițătoare, care ar putea arunca o lumină nouă asupra istoriei și culturii din America Centrală, înainte de distrugerile provocate de conchistadori.
Civilizația Zapotec este originară din Valea Oaxaca și a trăit pe teritoriul de astăzi al Mexicului între 700 î.e.n. și 1521 e.n.
Supranumiți și „oamenii norilor”, acești oameni au pus bazele unui sistem de scriere distinctiv și au pus bazele unui stat înfloritor, al cărui punct central a fost, timp de aproximativ 1.400 de ani, orașul Monte Alban.