Oamenii de știință au creat din greșeală hamsteri ultraviolenți după un experiment genetic care a mers prost

Un grup de oameni de știință a creat din greșeală hamsteri neobișnuit de agresivi, după ce un experiment de manipulare genetică menit să le „reducă agresivitatea” a mers prost.

Cercetătorii de la Universitatea de Stat din Georgia au produs noi rozătoare fără hormonul vasopresină, într-un efort de a crește „comunicarea socială” între rozătoare.

În loc să fie mai docili și mai comunicativi, hamsterii au devenit mult mai agresivi. Foto: PNAS

Cu toate acestea, schimbarea chimică produsă a înnebunit hamsterii, ducând la lupte în interiorul cuștilor. Hamsterii au fost fotografiați în timp ce se prindeau, se mușcau și se urmăreau unul pe altul.

Referitor la experimentul eșuat, profesorul Elliott Albers, cercetător principal, a declarat că „am anticipat că vom reduce atât agresivitatea, cât și comunicarea socială, dar s-a întâmplat contrariul”.

Se credea că hormonul cheie Avpr1a reglează legăturile dintre animale, iar eliminarea sa ar trebui să crească armonia dintre animale. În schimb, experimentul de laborator a înregistrat „niveluri ridicate de agresivitate față de alți indivizi de același sex”.

„Am fost foarte surprinși de rezultate”, a afirmat Albers.

Rezultatele studiului au fost publicate în revista Proceedings of the National Academy of Sciences.

Ca să știi mai mult, citește „Enigmele științei”

După secole de salturi uriașe în domeniul științei – de la tiparniță la fisiunea nucleară -, ne punem întrebarea: A mai rămas ceva de descoperit și de cercetat și în secolul XXI? Știința ridică la fel de multe întrebări precum acelea la care a găsit deja răspunsuri. Toate intră în categoria „enigme ale științei”, care își așteaptă rezolvarea.

Și, cine știe, poate chiar unii dintre dumneavoastră, dragi cititori tineri, veți contribui, într-un fel sau altul, la dezlegarea lor.  Există cazuri celebre de mari oameni de știință – Faraday, Darwin, Einstein etc. – al căror drum în carieră le-a fost determinat de citirea, în adolescență, a unor modeste cărți de popularizare a științei.

Însă, de multe ori, dezlegarea unei enigme științifice duce la descoperirea alteia noi – și așa mai departe. Newton, unul din marile genii ale omenirii – cu modestie – a scris, la sfârșitul cărții sale „Principiile matematice ale filosofiei naturale”, tipărită în 1689, următoarele cuvinte:

„Nu știu cum arăt eu în fața lumii, dar mie mi se pare că sunt un băiat care se joacă pe țărmul mării și se distrează căutând din timp în timp pietricele colorate sau o scoică roșie, în timp ce marele «ocean al adevărului» se întinde necunoscut în fața mea”.

Deși între timp au fost făcute multe descoperiri științifice, „pietricelele colorate” nu s-au epuizat, oceanul adevărului vă așteaptă ! Tocmai de aceea, știința continuă să fie vie și atât de fascinantă. Pentru mai multe informații privind temele puse în discuție, cititorii sunt invitați să consulte bibliografia care a stat la baza documentării autorului, anexată la sfârșitul acestei cărți.

„Enigmele științei” se găsește cu reducere pe eMag sau pe Libris.


Articol interesant? Dă-l mai departe!

Citește în continuare

Lasă un comentariu