5 oameni celebri care au suferit de fobii ieșite din comun

Mult timp de-a lungul istoriei, doar bolile fizice au fost considerate afecțiuni reale, iar cei care sufereau din cauza unor probleme de natură psihică au fost nevoiți să își poarte singuri de grijă.

Dacă, totuși, primeau tratament, acesta lua de cele mai multe ori forma internării în aziluri îngrozitoare care, în loc să elimine problema, o agrava.

Cum tulburările sau afecțiunile psihice nu ocolesc pe nimeni, printre cei care s-au confruntat cu acestea s-au numărat inclusiv oameni celebri, care au lăsat în urma lor opere sau invenții neprețuite. Iată câțiva dintre ei.

1

Hans Christian Andersen se temea că va fi îngropat de viu

Foto: Pinterest

Autorul danez Hans Christian Andersen ne-a lăsat moștenire unele dintre cele mai frumoase basme, de la „Mica Sirenă” la „Rățușca cea urâtă” și „Hainele cele noi ale împăratului”.

Andersen este o figură legendară în lumea întreagă, însă nu mulți știu că suferea de tafofobie, adică teama de a fi îngropat de viu.

Această fobie nu era tocmai rară în acele vremuri, când tehnologia medicală modernă încă nu exista. Însă aceasta era doar una dintre multele fobii ale lui Andersen.

Potrivit biografului său, Andersen avea mereu asupra sa un bilet pe care era scris: „Sunt doar aparent mort”. În ultima perioadă a vieții, și-a rugat prietenii să-i taie venele și să-l lase să sângereze după ce avea să moară… ca să se asigure că a decedat cu adevărat.

2

Salvador Dali și teama lui de insecte (și de propriile alunițe)

Foto: Pinterest

O listă cu personaje celebre și fobiile lor ar fi incompletă fără geniul extravagant al lui Salvador Dali (și fără multele sale fobii).

Dali suferea de frică de insecte, o tulburare cauzată probabil de „sindromul lui Ekbom” sau „sindromul picioarelor neliniștite”. Potrivit Smithsonian, această boală cauzează „halucinații tactile”, ceea ce înseamnă că pacientul „simte” cum niște insecte imaginare i se târăsc pe sub piele.

Lucrarea celor de la Smithsonian prezintă apoi experiența îngrozitoare prin care a trecut artistul din cauza acestei nevroze, care se pare că și-a făcut debutul când acesta se afla singur într-o cameră de hotel și s-a trezit cu impresia că un gândac își făcea cuib în carnea lui.

Când nu a găsit nicio insectă în așternut, Dali și-a pipăit corpul și a descoperit o mică umflătură pe spate. Cuprins de panică, a încercat să o smulgă.

S-a dovedit că „gândacul” era, de fapt, o aluniță, iar Dali descrie astfel incidentul în autobiografia sa:

„Am luat o decizie drastică și, cu sălbăticia proporțională cu starea mea de frenezie, spre groaza mea, am luat o lamă de ras, am prins căpușa între degete și am început să tai interstițiul dintre căpușă și piele, interstițiu care era incredibil de rezistent.”

„Cuprins de frenezie, am continuat să tai, orbit de sângele care curgea șuvoi. Căpușa a cedat în cele din urmă, și, pe jumătate leșinat, m-am prăbușit pe podea în propriul meu sânge.”

3

Frica de ouă a lui Alfred Hitchcock

Foto: Pinterest

Renumitul regizor Alfred Hitchcock avea o întreagă paletă de fobii (era profund tulburat când vedea polițiști, în special), însă nu mulți știu cât de mult ura ouăle. Descrierea lui referitoare la această fobie este viscerală:

„Acel obiect alb și rotund, fără găuri… Ai văzut vreodată ceva mai revoltător decât un gălbenuș de ou revărsându-și lichidul? În comparație, sângele este roșu, vesel.”

„Însă gălbenușul de ou este galben și revoltător. Nu l-am gustat niciodată. În plus, mă înspăimântă propriile mele filme. Nu mă duc niciodată să le văd. Nu știu cum pot îndura oamenii filmele mele.”

Nu este clar dacă textura oului sau culoarea galben erau cauza groazei (regizorul avea o aversiune profundă față de această culoare), însă un lucru e sigur: Hitchcock, cunoscut ca gurmand și pentru dragostea lui față de micul dejun englezesc tradițional, nu a servit niciodată un mic dejun englezesc complet (care conține și ouă, pe lângă șuncă, fasole și cârnați).

4

Howard Hughes și comportamentul obsesiv-compulsiv

Foto: Pinterest

Legendarul magnat al lumii filmului, antreprenor, aviator și miliardar Howard Hughes a suferit de un tip invalidant de tulburare obsesiv-compulsivă.

În ultimii ani de viață, s-a baricadat în dormitor, a renunțat la aproape orice contact cu lumea exterioară, și-a ars hainele ca să nu se contamineze și și-a depozitat urina în borcane, din „motive de siguranță” care rămân necunoscute.

Toate aceste incidente au fost dramatizate mai târziu de Martin Scorsese în filmul său din 2004, Aviatorul. Cea mai mare parte a vieții, Hughes a fost aparent sănătos mintal, însă unele relatări sugerează că fobia sa puternică față de microbi și-ar fi putut avea originea în copilărie.

Mama sa era mereu îngrijorată de sănătatea lui, un obicei care a devenit și mai obsesiv după ce băiatul a contractat poliomielită. Se pare că, în tinerețe, Hughes a suferit și de paralizie timp de mai multe luni.

Paranoia lui Hughes i-a afectat pe toți cei din jurul său, iar magnatul a ajuns chiar să pună sub ascultare telefonul soției sale, Ava Gardner, bănuind-o de infidelitate.

5

Nikola Tesla și aversiunea sa față de perle

Foto: Wikimedia

Nikola Tesla, celebrul geniu al ingineriei, a creat multe invenții revoluționare, însă nu multă lume știe că avea o fobie mai degrabă romantică față de perle. Potrivit anumitor surse, Tesla nu putea îndura să privească perlele.

Când secretara lui a venit la birou purtând un colier de perle, Tesla a trimis-o acasă. Totuși, este posibil ca aversiunea sa față de perle să fi fost o chestiune estetică mai degrabă decât o fobie (sau tulburare mintală).

Oricum ar sta lucrurile, „perla” intelectului lui Tesla a strălucit mereu, inspirând crearea unui șir foarte lung de dispozitive moderne.

Ca să știi mai mult, citește „Mintea. O călătorie spre centrul ființei umane”

Ce este mintea? Din ce este făcută, de fapt, adevărata experiență a sinelui? Cum diferă mintea de creier? Cartea îl conduce pe cititor într-o călătorie profund personală și științifică spre adâncurile conștiinței, pe tărâmul experienței subiective și în cotloanele procesării informației – descoperind însușirea de autoorganizare a minții, care se manifestă atât din organismul uman, cât și din relațiile pe care le avem unul cu altul și cu lumea înconjurătoare.

„Mintea. O călătorie spre centrul ființei umane” se găsește cu reducere pe Cărturești sau pe Libris.


Articol interesant? Dă-l mai departe!

Citește în continuare

Alte articole interesante

Lasă un comentariu