O scurtă poveste despre Revelion. De ce sărbătorim pe 31 decembrie

S-ar putea scrie o carte despre Revelion și schimbările prin care această sărbătoare a trecut de-a lungul timpului. La fel ca multe alte obiceiuri cu originile în Antichitate, istoria Anului Nou și a modului în care am ales o dată pentru acesta este plină de fapte contradictorii și tradiții orale.

Sunt multe lucruri despre Revelion pe care lumea nu le cunoaște. Chiar și astăzi, în diverse părți ale lumii, ziua de 1 ianuarie nu este acceptată ca început al unui ciclu de 12 luni.

despre revelion
Foto: Pinterest

Unele popoare au o altă idee despre Revelion. În multe regiuni, inclusiv în Europa și America de Nord, stabilirea datei de 1 ianuarie drept începutul noului an își are originile în anul 45 î.e.n. Pe atunci, Iulius Cezar conducea Imperiul Roman.

Să răsfoim puțin calendarele Romei Antice

Majoritatea calendarelor pe care le cunoaștem astăzi se bazează pe durata de timp în care Pământul face o rotire în jurul Soarelui. Astfel, ne facem o idee despre durata anului și despre momentul exact al Revelionului.

Totuși, calendarul pe care îl foloseau romanii cu începere din secolul VII î.e.n. se baza pe calcularea ciclurilor lunare.

Acest mod de calcul cauza multe confuzii, deoarece Luna face o rotație completă în jurul Pământului în doar 27 de zile, 7 ore și 43 de minute.

Acesta însemna că solstițiile și echinocțiile își schimbau data în fiecare an. Această confuzie a afectat multe lucruri, cum ar fi însămânțarea și strângerea recoltelor.

Pe lângă aceasta, era influențată semnificativ durata mandatului oficialilor guvernamentali, numiți consuli, care era de un an.

Iulius Cezar își dedică o lună de vară

despre revelion
Foto: Pinterest

În cele din urmă, în 45 î.e.n., Iulius Cezar a cerut sfatul unui astronom, care i-a spus că un calendar solar ar rezolva majoritatea neclarităților cu care societatea se confrunta în fiecare an. Cezar a instituționalizat curând planul astronomului și a făcut un calendar care avea 12 luni.

Pentru a-și pune amprenta pe noul calendar, a numit luna iulie după el. Luna următoare a purtat numele succesorului său, Cezar Augustus.

1 ianuarie a devenit începutul noului an, mai ales pentru că aceasta era data la care politicienii romani își începeau îndatoririle oficiale. Aceasta este baza calendarului de azi, la care ne referim ori de câte ori vine vorba despre Revelion.

Deși calendarul iulian era mai bun decât cel precedent, nu este cel pe care noi îl cunoaștem astăzi. O mică eroare de calcul a anului solar a cauzat un surplus de 10 minute în fiecare an.

Aceste minute s-au strâns și s-au tot strâns. Până în anul 1450, existau deja zece zile în plus, cu care nimeni nu știa ce să facă.

Intră în scenă Papa Grigore

despre revelion
Papa Grigore al XIII-lea conduce comisia de reformă a calendarului roman. Foto: Pinterest

Problema s-a întors din nou la Roma, pentru identificarea unei soluții. De data aceasta, la Papa Grigore al XIII-lea. Acesta a consultat un astronom care a lucrat matematic la durata exactă a unui an solar.

Astfel, în 1582, calendarul gregorian și-a făcut debutul. Acesta corecta eroarea de 10 minute și instituia încă o zi, 29 februarie. Aceasta se adăuga la fiecare 4 ani.

Acum, potrivit Bisericii Catolice, 1 ianuarie marca începutul noului an. Însă acest lucru nu le-a convenit protestanților.

Aceștia au susținut sus și tare că Grigore era Antihristul de care vorbește Noul Testament, fiindcă el schimbase însuși timpul. Surprinzător este că multe țări „civilizate” nu au trecut la noua dată de 1 ianuarie până relativ recent.

Majoritatea teritoriilor britanice nu au făcut schimbarea până în 1752, iar Rusia a așteptat până după Revoluția din 1917. România a fost una dintre ultimele ţări europene care au adoptat calendarul gregorian.

În țara noastră, trecerea la stilul nou s-a făcut în anul 1919, data de 1 aprilie devenind oficial data de 14 aprilie.

Date schimbătoare pentru Anul Nou

despre revelion
Calendarul carolingian de la Abația Sfântului Emmeram. Săptămâna era divizată în 7 zile, iar fiecare zi era împărțită în 96 de puncta (sfert de oră), 240 minuta (zecime de oră) și 960 momenta (a patruzecea parte dintr-o oră). Foto: Pinterest

O mulțime de „factori cerești” și calendare au afectat istoria Anului Nou în jurul lumii. Cei mai mulți oameni știu că Anul Nou Chinezesc și Anul Nou Evreiesc (Rosh Hashanah) au date schimbătoare.

Dar începutul Anului Nou variază pe glob la diferite culturi. Etiopia își începe anul pe 11 septembrie. Unele părți din India îl sărbătoresc pe baza unor date din calendarul hindus.

Mica zonă numita Gwaun Valley în Țara Galilor folosește calendarul iulian și sărbătorește pe 13 ianuarie începutul noului an. Ziua de 1 ianuarie este începutul noului an în majoritatea locurilor datorită unor alegeri politice din Roma, care au avut loc cu mii de ani în urmă.

Dar știința a observat că factori precum timpul de care este nevoie pentru ca Pământul să se învârtă în jurul Soarelui și distanța până la Soare sunt instabile.

Poate că va fi nevoie de o nouă schimbare în calendar care să mute începutul anului la o dată diferită. Dar asta numai timpul o va spune.

Cu alte cuvinte, iată de ce, pe 31 decembrie, îți spunem La Mulți Ani și petrecere frumoasă! 🙂


Distribuie:

Citește în continuare

Abonează-te gratuit la newsletter și vei primi în fiecare dimineață pe email cele mai interesante articole, filme și recomandări.
Fii fără grijă, nu facem spam.
  • Gherasimat Mirela spune:

    Succint prezentat. Nu am stiut! Articol foarte bun!

  • Curelaru Sebastian spune:

    Calendarul creștin a fost introdus de către romani in 46 î.e.n si aplicat din 45 î.e.n. având pt o perioada scurtă de timp începutul anului pe 1 Martie . (Google)

  • >