Ce s-a întâmplat la 18 iunie 1178? Noaptea în care Luna „a explodat”

În seara de 18 iunie 1178, cinci călugări din Canterbury, sudul Angliei, au consemnat că au asistat la un fenomen neobișnuit. Potrivit călugărului Gervase, cronicar al Abației lui Hristos, cei cinci priveau cerul, când au văzut partea superioară a Lunii „rupându-se în două” și emițând o flacără mare.

La ce au asistat, de fapt, călugării? Să fi fost vorba de căderea meteoritului care a dus la formarea craterului Giordano Bruno? Sau totul a fost doar o invenție cu scop propagandistic?

Luna a „zvâcnit ca un șarpe rănit”

Calugari 01
Foto: Wikimedia

În cronica sa, accesibilă pe site-ul Universității Harvard, Gervase a relatat:

„Din punctul central al fracturii a apărut o făclie aprinsă, care a emis, pe o distanță considerabilă, foc, cărbuni încinși și scântei. Între timp, Luna s-a zvârcolit, ca și cum ar fi fost neliniștită, iar potrivit celor care mi-au raportat evenimentul și l-au văzut cu ochii lor, Luna a zvâcnit ca un șarpe rănit.

Apoi, a revenit la starea inițială. Acest fenomen s-a repetat de 12 ori sau mai mult, flacăra răsucindu-se în diverse forme aleatorii și apoi revenind la normal. Apoi, după aceste transformări, Luna a căpătat, de la un capăt la altul, un aspect negricios.”

Calugari 02
Foto: Inner Self

Relatarea lui Gervase a rămas uitată timp de sute de ani, până în anii ’70 ai secolului trecut, când a fost redescoperită de geofizicianul Jack Hartung, de la Universitatea de Stat din New York.

De atunci, scrierea călugărului stârnește mult interes în rândul astronomilor. Hartung este de părere că bărbații au asistat la impactul unui asteroid cu suprafața Lunii, cel mai probabil asteroidul care a creat craterul Giordano Bruno, cu diametrul de 22 de kilometri, deoarece perioada de formare a acestuia corespunde cu data fenomenului observat.

Craterul Giordano Bruno
Craterul Giordano Bruno. Foto: NASA

Însă unii specialiști contestă această supoziție. În primul rând, craterul Giordano Bruno nu s-ar fi putut forma atât de recent, fiind mult mai vechi de 800 de ani.

Potrivit astronomului Tomokatsu Morota, craterul Giordano Bruno are o vechime cuprinsă între un milion și 10 milioane de ani.

Teoria formării craterului Giordano Bruno nu stă în picioare

La rândul lui, cosmogeologul Jörg Fritz a estimat vârsta craterului la peste un milion de ani. Fritz a afirmat că un crater vechi de doar 800 de ani ar arăta în continuare semne de „tinerețe”, precum o temperatură mai ridicată la locul impactului, fenomen care nu a fost observat la craterul Giordano Bruno.

Calugari 03
Foto: Medievalists.net

În plus, un impact de o asemenea intensitate ar fi dat naștere unei cantități de resturi, care ar fi declanșat o furtună de meteoriți care ar fi lovit Pământul timp de aproape o săptămână.

Dacă oamenii din 1178 ar fi asistat la formarea craterului Giordano Bruno, ar fi trebuit să asiste și la o ploaie intensă de meteoriți în nopțile următoare.

Evenimentul (presupus a fi) celest observat de călugării englezi nu a mai fost menționat nicăieri în analele astronomiei din întreaga lume, fie ele europene, chineze, arabe, japoneze sau coreene.

Absența datelor din cronici arată, cel mai probabil, că monahii englezi nu au fost martorii impactului unui asteroid.

Explozia unui meteorit sau doar un text de propagandă?

Luna
Foto: NASA

Așadar, ce au văzut călugării? Paul Withers, de la Laboratorul Lunar și Planetar al Universității din Arizona, consideră că aceștia au văzut pur și simplu un meteorit explodând în atmosfera terestră, chiar în fața discului umbrit al Lunii.

„Cred că s-a întâmplat să fie la locul potrivit, la momentul potrivit pentru a privi spre cer și a vedea un meteorit care se afla chiar în fața Lunii, venind în direcția lor. Asta ar explica de ce doar cinci persoane l-au văzut”, a spus Withers.

Potrivit acestuia, a fost un fenomen deosebit de spectaculos, meteoritul izbucnind în flăcări în atmosfera Pământului.

Dar Withers a mers mai departe, sugerând că membrii abației nu au văzut, de fapt, nimic, pentru că Luna nu era încă vizibilă pe cerul din Canterbury la 18 iunie 1178. Să fi fost data incorectă? Sau poate că întregul episod a fost pur și simplu inventat?

Semiluna simbolul Islamului
Semiluna este simbolul Islamului. Foto: Getty Images

Istoricul Peter Nockolds crede că povestea călugărului Gervase a fost doar o fantezie.

„Presupusul eveniment a avut loc în timpul Cruciadelor. Semiluna este un simbol bine cunoscut al Islamului. Coranul conține o referire la divizarea Lunii, iar fenomenul descris de Gervase ar putea fi interpretat ca prevestind înfrângerea Islamului ”, a afirmat Nockolds.

Călugării aveau obiceiul de a asocia fenomenele astronomice cu victoriile creștinilor din timpul Cruciadelor, iar Nockcolds crede că Gervase a creat un text de propagandă, care susținea perspectiva înfrângerii Islamului.

Oricum ar fi, momentan nu există suficiente date care să confirme vreuna dintre aceste teorii, iar adevărul nu va fi, probabil, cunoscut prea curând.

Ca să știi mai mult, citește „O plimbare prin Univers. Carte de relaxare astronomică”

Astronomul Adrian Șonka își invită cititorii de toate vârstele la o plimbare de-a lungul și de-a latul Universului cunoscut. Vei afla ce presupune cu adevărat o călătorie în spațiu și cum se simte când zbori cu 28 000 km/h, cum se vede Pământul de pe fereastra hubloului, cum ar fi viața pe celelalte planete din Sistemul Solar (de ce e „grea” viața pe Venus și de ce e așa de „prăfuit” Marte) și unde e cel mai bine să programezi o viitoare vacanță (scuba-diving pe planetele joviene, anyone?), cum funcționează aparatul de făcut lumină” (Soarele, nu becul), unde se termină Sistemul Solar și cum se măsoară distanța până la stele, ce este o pitică roșie și ce e o gigantă albastră, care sunt cele mai bune „cartiere” cosmice sau cum poate găsi o maimuță o planetă.

Cu mult umor și într-un stil accesibil și prietenos, Adrian Șonka te învață tot ce ai nevoie ca să te plimbi relaxat printre planete și stele. Adrian Șonka este astronom de mai bine de 20 de ani, timp în care a privit cerul și a învățat să observe multe tipuri de obiecte cosmice: stele variabile, asteroizi, planete, ocultații etc.

„O plimbare prin Univers. Carte de relaxare astronomică” se găsește cu reducere pe Cărturești, Humanitas sau Libris.


Articol interesant? Dă-l mai departe!

Citește în continuare

Lasă un comentariu