„Necrobotica”: Păianjenii morți transformați în gheare mecanice

Laboratorul lui Daniel Preston, de la Universitatea Rice (Statele Unite), este plin de cadavre de păianjeni. El și studenta la inginerie Faye Yap au transformat arahnidele în gheare mecanice, inițiind ceea ce se numește „necrobotică” – o îmbinare între „necro”, cadavru sau moarte, și „robotică”.

„Conceptul de necrobotică profită de modele unice create de natură care pot fi complicat sau chiar imposibil de replicat artificial”, explică ei în studiul publicat recent în revista Advanced Science.

Cercetătorii au introdus o seringă în cadavru pentru a injecta sau a scoate aer dintr-o cameră situată lângă capul păianjenului și care comandă mișcarea picioarelor.

În acest fel, ei au demonstrat că un păianjen mort poate manipula obiecte mici și componente electronice delicate și poate susține greutatea unui alt păianjen de aceeași mărime. Iată filmarea:

Păianjenii morți ar putea funcționa ca niște gheare mecanice și ar putea fi folosiți în manipularea microdispozitivelor electronice. Deoarece sunt biodegradabili, ar reduce cantitatea de deșeuri în robotică.

Un dezavantaj al mecanismului este că păianjenul începe să se uzeze după o mie de cicluri de deschidere și închidere a picioarelor.

„Credem că acest lucru este legat de problemele de deshidratare a articulațiilor. Credem că putem depăși acest lucru prin aplicarea unor pelicule polimerice pe cadavru”, explică Preston în comunicatul de presă.

Păianjenii și presiunea hidraulică

Proiectul a început în 2019. La vremea respectivă, Faye a acordat atenție unui păianjen mort pe podeaua universității, care avea picioarele îndoite, și s-a întrebat de ce animalul a rămas în acea poziție. Răspunsul se află în anatomia sa.

Păianjenii nu au perechi de mușchi opuși, ca noi. La oameni, bicepsul și tricepsul, de exemplu, lucrează împreună pentru a îndoi și a întinde brațul.

Păianjenii au doar mușchi flexori (care le permit să-și îndoaie picioarele), iar restul muncii este făcut de presiunea hidraulică.

O cameră de lângă cap se contractă pentru a trimite sângele către membre și astfel le forțează să se extindă. Atunci când presiunea este eliberată, picioarele se contractă.

După moarte, animalul își pierde capacitatea de a-și presuriza în mod activ corpul, așa că rămâne cu picioarele strânse.

Faye și Preston au găsit acest mecanism interesant și au început studiul recent publicat: inserarea unei seringi în această cameră de mișcare a arahnidei pentru a activa presurizarea corpului.

Ca să știi mai mult, citește „Enigmele științei”

După secole de salturi uriașe în domeniul științei – de la tiparniță la fisiunea nucleară -, ne punem întrebarea: A mai rămas ceva de descoperit și de cercetat și în secolul XXI? Știința ridică la fel de multe întrebări precum acelea la care a găsit deja răspunsuri. Toate intră în categoria „enigme ale științei”, care își așteaptă rezolvarea.

Și, cine știe, poate chiar unii dintre dumneavoastră, dragi cititori tineri, veți contribui, într-un fel sau altul, la dezlegarea lor.  Există cazuri celebre de mari oameni de știință – Faraday, Darwin, Einstein etc. – al căror drum în carieră le-a fost determinat de citirea, în adolescență, a unor modeste cărți de popularizare a științei.

Însă, de multe ori, dezlegarea unei enigme științifice duce la descoperirea alteia noi – și așa mai departe. Newton, unul din marile genii ale omenirii – cu modestie – a scris, la sfârșitul cărții sale „Principiile matematice ale filosofiei naturale”, tipărită în 1689, următoarele cuvinte:

„Nu știu cum arăt eu în fața lumii, dar mie mi se pare că sunt un băiat care se joacă pe țărmul mării și se distrează căutând din timp în timp pietricele colorate sau o scoică roșie, în timp ce marele «ocean al adevărului» se întinde necunoscut în fața mea”.

Deși între timp au fost făcute multe descoperiri științifice, „pietricelele colorate” nu s-au epuizat, oceanul adevărului vă așteaptă ! Tocmai de aceea, știința continuă să fie vie și atât de fascinantă. Pentru mai multe informații privind temele puse în discuție, cititorii sunt invitați să consulte bibliografia care a stat la baza documentării autorului, anexată la sfârșitul acestei cărți.

„Enigmele științei” se găsește cu reducere pe eMag sau pe Libris.


Articol interesant? Dă-l mai departe!

Citește în continuare

Lasă un comentariu