Laboratorul lui Daniel Preston, de la Universitatea Rice (Statele Unite), este plin de cadavre de păianjeni. El și studenta la inginerie Faye Yap au transformat arahnidele în gheare mecanice, inițiind ceea ce se numește „necrobotică” – o îmbinare între „necro”, cadavru sau moarte, și „robotică”.
„Conceptul de necrobotică profită de modele unice create de natură care pot fi complicat sau chiar imposibil de replicat artificial”, explică ei în studiul publicat recent în revista Advanced Science.
Cercetătorii au introdus o seringă în cadavru pentru a injecta sau a scoate aer dintr-o cameră situată lângă capul păianjenului și care comandă mișcarea picioarelor.
În acest fel, ei au demonstrat că un păianjen mort poate manipula obiecte mici și componente electronice delicate și poate susține greutatea unui alt păianjen de aceeași mărime. Iată filmarea:
Păianjenii morți ar putea funcționa ca niște gheare mecanice și ar putea fi folosiți în manipularea microdispozitivelor electronice. Deoarece sunt biodegradabili, ar reduce cantitatea de deșeuri în robotică.
Un dezavantaj al mecanismului este că păianjenul începe să se uzeze după o mie de cicluri de deschidere și închidere a picioarelor.
„Credem că acest lucru este legat de problemele de deshidratare a articulațiilor. Credem că putem depăși acest lucru prin aplicarea unor pelicule polimerice pe cadavru”, explică Preston în comunicatul de presă.
Păianjenii și presiunea hidraulică
Proiectul a început în 2019. La vremea respectivă, Faye a acordat atenție unui păianjen mort pe podeaua universității, care avea picioarele îndoite, și s-a întrebat de ce animalul a rămas în acea poziție. Răspunsul se află în anatomia sa.
Păianjenii nu au perechi de mușchi opuși, ca noi. La oameni, bicepsul și tricepsul, de exemplu, lucrează împreună pentru a îndoi și a întinde brațul.
Păianjenii au doar mușchi flexori (care le permit să-și îndoaie picioarele), iar restul muncii este făcut de presiunea hidraulică.
O cameră de lângă cap se contractă pentru a trimite sângele către membre și astfel le forțează să se extindă. Atunci când presiunea este eliberată, picioarele se contractă.
După moarte, animalul își pierde capacitatea de a-și presuriza în mod activ corpul, așa că rămâne cu picioarele strânse.
Faye și Preston au găsit acest mecanism interesant și au început studiul recent publicat: inserarea unei seringi în această cameră de mișcare a arahnidei pentru a activa presurizarea corpului.
– da, in zona asta numita cercetare, zace drqu, in curand, sau mai bine zis cine stie de cand, treaba asta se face pe cadavre omenesti, ca sa se ajunga la celebrul om nou, conform cu cea de-a patra „revolutie” industriala, omul cyborg, ca-n Star Trek, „civilizatia” compacta a borgilor, obtinuti prin digitalizare-cipare-androidizare, hibridizare om-masinarie si deposedare de orice-ar apartine omului natural la exterior sau la interior – grotesc, crocodilian, arahnidian, groaznic, iadul pe pamant.