fbpx

Navele de război circulare, proiectul SF eșuat al rușilor

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, constructorii de nave au început să folosească fierul în loc de lemn și tot mai mulți ingineri credeau că sosise vremea să experimenteze cu forme noi. Nimeni nu s-a aventurat pe această cale mai mult decât rușii, care au creat niște ambarcațiuni de război circulare, cu ajutorul cărora sperau să obțină supremația pe mare. Proiectul s-a dovedit un eșec total, iar aceste creații neobișnuite (și din cale afară de scumpe) au sfârșit la fier vechi.

Potrivit Wikipedia, John Elder, un constructor de nave scoțian, susținea că un vas cu o traversă mai lată putea transporta tunuri mai grele și mai puternice. Navele cu o astfel de formă ar fi avut o adâncime de scufundare mai mică și ar fi necesitat doar o creștere ușoară a puterii pentru a atinge viteza unui vas normal.

Ambițiosul plan al lui Popov

Andrei Alexandrovici Popov
Andrei Alexandrovici Popov. Foto: Wikimedia Commons

Ideea lui Elder i-a atras atenția lui Andrei Alexandrovici Popov, contraamiral în Marina Imperială Rusă. Însă Popov a dus această idee la extrem, construind navele cu cel mai ciudat aspect din toate timpurile.

Militarul rus a propus construirea unui vas a cărui traversă era egală cu lungimea sa. În concepția lui Popov, nava nu trebuia să aibă nicio latură dreaptă. Cu alte cuvinte, el propunea construirea unei nave cu o carenă complet circulară și cu fundul plat.

Popov susținea că forma circulară oferea cel mai mare deplasament al apei (datorită suprafeței mari a vasului), având nevoie de cea mai redusă cantitate de blindaj (datorită carenei mai mici).

Conform Military Factory, asta însemna că vasul putea transporta tunuri mai mari și mai grele, expunând doar o mică porțiune din carenă focului inamic. Impactul proiectilelor care ar fi lovit carena ar fi fost deviat.

Nave circulare
O reprezentare grafică a navei de război circulare. Foto: alpoma.net

Datorită fundului plat, carena nu era scufundată prea adânc în apă, permițând navei să navigheze prin apele mai puțin adânci ale Niprului și prin strâmtoarea Kerci. Din toate punctele de vedere, vasul părea perfect.

Articolul continuă mai jos

Abonează-te gratuit la newsletter și vei primi zilnic pe email cele mai interesante articole, filme și recomandări!

Click pentru abonare ▸

Fii fără grijă, nu facem spam.

Un astfel de model a fost construit în Sankt Petersburg în 1870 și testat în Marea Baltică. Nava a funcționat bine, iar experimentul a fost considerat un succes.

Novgorod, nava circulară cu diametrul de 30 de metri

Când i-au fost raportate rezultatele testului, Țarul Alexandru al II-lea a ordonat ca navele de război circulare să fie denumite „Popovka”, diminutivul numelui celui care le-a proiectat.

Popov și asistenții săi au început să lucreze la diferite modele și dimensiuni. Amiralul i-a cerut lui Popov să proiecteze cea mai mare navă cu putință, cu diametrul de 46 de metri și deplasamentul de 6.000 de tone.

Novgorod constructie
Prima navă circulară, în timpul lucrărilor de construire. Foto: stationgossip.com

Însă costurile necesare unui asemenea model depășeau bugetul alocat întregului program. De aceea, Popov a proiectat o versiune mai redusă, cu diametrul de 30 de metri și un deplasament al apei de 2.490 de tone.

Nava a fost dotată cu două tunuri de 28 de centimetri, amplasate pe o platformă rotativă, situată în centru. Vasul era propulsat de șase motoare cu aburi, fiecare acționând câte o elice. Nava putea atinge viteza modestă de 6.5 noduri. A fost botezată „Novgorod” și lansată la apă în 1873.

Probleme mari

Singura problemă era că forma circulară a vasului reducea cu mult capacitatea cârmei de a efectua viraje, fiind nevoie de 40-45 de minute pentru o rotire completă.

Astfel, nava era aproape de nemanevrat în timpul furtunilor puternice. Carena scurtă creștea rezistența cârmei, forțând motoarele să consume cantități mari de cărbune, ceea ce însemna că vasul se putea deplasa doar 890 de kilometri la viteză maximă.

Novgorod lansare
Vasul Novgorod, cu câteva zile înainte de lansare. Foto: stationgossip.com

Problema cu cârma a fost rezolvată prin imobilizarea ei și prin folosirea elicelor pentru a întoarce vasul, însă din această cauză viteza a fost redusă și mai mult.

Carena neobișnuită a vasului Novgorod a dat naștere multor mituri, cel mai răspândit fiind acela că vasul se rotea incontrolabil în jurul propriei axe din cauza reculului tunurilor, provocându-le greață celor aflați la bord.

În realitate, problema navei era lipsa vitezei și a manevrabilității. Prin urmare, „Novgorod” și nava înrudită, „Viceamiralul Popov”, care era puțin mai mare, au fost transformate într-un fel de forturi plutitoare, care supravegheau coastele.

S-a încercat vinderea lor Bulgariei, însă au fost refuzate. În 1911, ambele nave au fost trecute la „fier vechi”.


Ultimele două secole au fost martorele multor invenții, unele revoluționare, altele pur și simplu bizare, precum lama pentru pietoni, care se monta pe mașină pentru a „îndepărta” pietonii din calea vehiculului. Dacă vrei mai multe exemple, iată alte 17 invenții absurde și caraghioase din secolul trecut.


Distribuie articolul:

Citește în continuare

>