Mumiile cu limbi de aur descoperite în Egipt, în morminte vechi de 2.000 de ani

În decembrie 2021, arheologii au dezgropat două morminte în ruinele vechiului oraș egiptean Oxyrhynchus, care conțineau rămășițele mumificate ale unui bărbat și ale unei femei care au murit în urmă cu aproximativ 2.000 de ani.

În timpul săpăturilor, echipa a făcut o descoperire unică: trei limbi cu foițe de aur. Ca o surpriză în plus, unul dintre morminte nu fusese niciodată deschis, potrivit DW.com.

Printre descoperiri de numără și rămășițele unei măști mortuare care învelea o mumie feminină. Foto: Ministerul Egiptean al Antichităților / AFP

„Acest lucru este foarte important, pentru că este rar să găsești un mormânt care să fie complet sigilat”, a declarat Esther Pons Mellado, director al misiunii arheologice de la Universitatea din Barcelona, pentru publicația The National.

Mormântul sigilat, un sarcofag realizat din calcar, conținea rămășițe mumificate și o serie de obiecte, inclusiv o amuletă de scarabeu, patru borcane canopice care au fost folosite în procesul de mumificare și peste 400 de figurine funerare realizate din faianță smălțuită.

Fața mumiei era, de asemenea, bine conservată, cu o limbă de aur încă aflată în interiorul gurii, conform Daily Express.

„Încă studiem inscripțiile de pe vase. Presupunem că acestea ne vor dezvălui identitatea persoanei înmormântate”, a declarat Maite Mascort, membru al misiunii arheologice.

În Egiptul antic, îmbălsămătorii confecționau uneori limbi din foiță de aur și le plasau în gura morților pentru a le permite acestora să vorbească cu Osiris, zeul lumii subterane.

La începutul anului 2021, arheologii care lucrau în Alexandria, căutând mormântul Cleopatrei, au descoperit o mumie cu o limbă de aur similară, datând de acum aproximativ 2.000 de ani. Cele trei limbi de aur găsite în cele două morminte datează din perioada romană, care a început în anul 30 î.e.n.

Mellado a declarat pentru The National că limbile de aur au fost găsite doar în siturile arheologice din Alexandria și El Bahnasa.

Având limbă de aur, defunctul dobândea posibilitatea de a vorbi cu Osiris în lumea de dincolo. Foto: Ministerul Egiptean al Antichităților / AFP

Celălalt mormânt, care fusese deja deschis de jefuitorii de morminte imediat după momentul înmormântării, conținea un sarcofag în formă de femeie, dar rămășițele mumificate erau într-o stare proastă. Alături de cadavru au fost îngropate mărgele, o amuletă de piatră pentru căpătâi și o figură a zeului Horus cu cap de șoim.

De asemenea, au mai fost găsite două limbi de aur; una în gura femeii și alta despre care se crede că a fost pusă în gura rămășițelor unui copil. Mormintele datează din timpul dinastiei Saite, care a durat între anii 664 și 332 î.e.n.

Înainte de cucerirea Egiptului de către Alexandru cel Mare, în 332 î.e.n., Oxyrhynchus era cunoscută sub numele de Per-Medjed. Situat la aproximativ 200 de kilometri sud de Cairo, în locul orașului modern El Bahnasa, a fost un important centru egiptean în timpul dinastiei Saite, potrivit site-ului Universității din Barcelona.

Orașul făcea legătura între rutele caravanelor dinspre vest și un port pe calea navigabilă Bahr Yussef, permițând fluxul de oameni și bunuri către Marea Mediterană. După sosirea lui Alexandru, orașul a devenit un centru important pentru un număr mare de coloniști greci și s-a bucurat de o relație strânsă cu Alexandria.

În anul 640, Per-Medjed a intrat în declin, după ocuparea arabă a zonei. Unsprezece secole mai târziu, în timpul campaniei egiptene a lui Napoleon Bonaparte din 1799-1802, savanții francezi au identificat ruinele, iar primele săpături au început în 1897.

Atunci, arheologii au descoperit o colecție uriașă de documente antice cunoscute drept Papirusurile Oxyrhynchus.

Conform unui comunicat de presă publicat de Ministerul egiptean al Turismului și Antichităților la finele anului 2021, Jamal Samastawi, directorul general al Arhitecților din Egipt, a lăudat activitatea misiunii în zonă în ultimii 30 de ani.

În acest timp, arheologii au găsit multe morminte care datează din epocile sawi, romană și coptă, care au fost de mare importanță pentru regiunea El Bahnasa.

Săpăturile actuale, conduse de Universitatea din Barcelona în cooperare cu Organizația Antichităților Egiptene, au început în 1992. Oamenii de știință speră că aceste noi descoperiri le vor permite să înțeleagă mai bine riturile funerare observate în această perioadă.


Articol interesant? Dă-l mai departe!

Citește în continuare

Lasă un comentariu