„Mumia care țipă”, criminalul care s-a sinucis în urmă cu 3 milenii

În 1881, în Egipt a fost descoperită o mumie diferită de toate celelalte: un individ sugrumat, legat și cu gura deschisă într-un teribil rictus de durere. După zeci de ani de uitare, în 2018 s-a aflat cine a fost acest personaj misterios care a avut un sfârșit groaznic.

În 1881, egiptologul german Emile Brugsch a intrat în mormântul DB320, cioplit într-un deal din Teba, un loc care mai târziu va fi cunoscut sub numele de „ascunzătoarea din Deir el-Bahari”.

Individul E, „mumia care țipă”. Foto: Pinterest

Acest mormânt, locul de veci al preotului Pinedyem al II-lea, care a murit în jurul anului 969 î.e.n., a fost descoperit din întâmplare de un țăran care, timp de câțiva ani, a vândut pe piața neagră multe dintre obiectele pe care le-a scos de acolo.

Până la urmă, autoritățile i-au luat urma și l-au obligat să le dezvăluie locul celor de la Serviciul Egiptean de Antichități, pentru care lucra atunci Brugsch.

O descoperire înfiorătoare

Odată ajuns în mormânt, Brugsch a descoperit peste 50 de mumii regale, aproape toate aparținând unor mari faraoni din dinastiile XVIII, XIX și XX, nume de importanță deosebită precum Tutmes al III-lea, Seti I, Ramses al II-lea și Ramses al III-lea.

Mumia neobișnuită a fost descoperită în 1881. Foto: Wikimedia

Toate aceste cadavre fuseseră transferate aici în timpul dinastiei XXI de către preoți pentru a le proteja de jefuitorii de morminte care cutreierau valea în acele vremuri tulburi.

Lui Brugsch nu-i venea să creadă ce avea în fața ochilor, dar imediat a descoperit ceva și mai ieșit din comun, o mumie total diferită de celelalte.

Nu avea niciun element de identificare, deși fusese îmbălsămată cu materiale de calitate. Ceva i-a atras în mod deosebit atenția egiptologului german: expresia de pe față, contractată într-un teribil rictus de durere, cu gura larg deschisă, încremenită într-un etern țipăt de agonie.

Statuia lui Ramses al IV-lea, care a urcat pe tronul Egiptului după ce tatăl său, Ramses al III-lea, a fost asasinat. Foto: Wikimedia

Câteva zile mai târziu, Brugsch a examinat mumia, care împreună cu celelalte fuseseră mutate la Muzeul Bulaq, instituție care a devenit ulterior Muzeul Egiptean din Cairo.

Era mumia unui tânăr de 20-25 de ani care fusese tratat într-un mod aparte: brațele și picioarele îi erau strâns legate cu curele de piele, era înfășurat în piele de oaie (un animal considerat impur), iar pe piele avea scrise blesteme oribile.

De asemenea, pe gât avea urme evidente de strangulare. Procesul de mumificare fusese, de asemenea, diferit și superficial: i-au lăsat corpul să se usuce și apoi i-au turnat puțină rășină în gură, ca să o mențină deschisă.

Mumia necunoscută a fost numită Individul E și a fost ținută zeci de ani într-un depozit, unde a fost uitată.

Cine a fost acest om?

Mumia lui Ramses al III-lea. Faraonul a fost ucis în urma unui complot pus la cale de una dintre soțiile sale de rang secund, Tiye. Foto: Wikimedia

Dar cine a fost acest tânăr și ce a făcut ca să aibă parte de un asemenea tratament? Trebuia să fi fost ceva atât de grav, încât contemporanii săi au considerat că merita și o a doua moarte, moartea sufletului.

Deși egiptologii nu s-au preocupat de acest caz vreme de zeci de ani, în 2018, ancheta privind „mumia care țipă”, așa cum este ea cunoscută, a fost reluată în încercarea de a dezlega un mister vechi de mai bine de trei milenii.

Primul indiciu important se găsea chiar în camera mumiilor din Muzeul Egiptului din Cairo: nimeni altul decât Ramses al III-lea. Acest faraon din dinastia XX a salvat Egiptul de așa-numitele „popoare ale mării”, cotropitori care au devastat coastele Mediteranei în secolul XII  î.e.n, dar nu a reușit să redea țării splendoarea de odinioară.

Mumia monarhului a stat vreme de trei milenii alături de Individul E, în aceeași ascunzătoare. Potrivit unui document al vremii, cunoscut azi drept Papirusul juridic de la Torino, Ramses al III-lea a murit ca urmare a unui complot de la palat pus la cale de una dintre soțiile sale și dus la îndeplinire de unul dintre fiii săi, un anume prinț Pentawer (sau Pentaweret).

Mumia faraonului prezintă semne de înjunghiere pe tot corpul și urme clare de tăiere a gâtului. Potrivit papirusului, participanții la complot au fost judecați, condamnați la moarte și executați (sau lăsați să se sinucidă), cadavrele lor au fost arse, iar cenușa a fost împrăștiată.

Fusese o modalitate de a se asigura că nu vor avea parte de viață veșnică. Având în vedere aceste detalii, să fi fost misteriosul Individ E ambițiosul prinț Pentawer?

Deși istoricii bănuiau de mult identitatea personajului, abia în 2018, la inițiativa egiptologului Zahi Hawass, a fost efectuat un studiu asupra ADN-ului celor două mumii pentru a afla dacă între ele exista vreo legătură genetică.

Și, într-adevăr, rezultatul a fost concludent: Individul E a fost fiul lui Ramses al III-lea.

Complotul împotriva faraonului

Papirusul juridic de la Torino. Foto: Wikimedia

Cu aceste date la îndemână, se poate doar specula asupra evenimentelor teribile care au avut loc la sfârșitul domniei lui Ramses al III-lea, în 1153 î.e.n.

Faraonul, bătrân și istovit după 30 de ani de guvernare, încă nu decisese cine avea să fie moștenitorul său. Avea numeroși copii cu diferite soții, iar una dintre ele, Tiye, mama lui Pentawer, plănuia să-și asasineze soțul ca să asigure tronul Egiptului pentru fiul ei.

La conspirație au luat parte mai mulți oficiali de la curtea faraonului. Se știe că acest complot a avut succes și că Ramses a fost ucis, dar ceva nu a mers bine.

Ucigașii au fost arestați și judecați. Știm ce s-a întâmplat cu ei din textul de la Torino și știm și soarta lui Pentawer datorită mumiei sale: a fost îmbălsămat astfel încât să nu se poată bucura niciodată de odihnă vieții de apoi.

O pedeapsă pentru eternitate

Textul de la Torino este clar în privința condamnaților: 28 au fost executați, iar ceilalți 10 – printre care și Pentawer – au avut „privilegiul” să-și ia singuri viața. Având în vedere urmele din zona gâtului, cel mai probabil, fiul faraonului s-a spânzurat.

Dar de ce a fost tratat diferit de ceilalți complotiști? Este evident că această mumificare a fost o răzbunare menită să asigure suferința veșnică a sufletului fiului ucigaș.

Un alt lucru pe care l-au descoperit cercetătorii este că, de fapt, prințul nu se numea Pentawer. Acesta a fost rebotezat astfel în documente pentru a-i șterge numele real din evidențele oficiale.

Ștergerea numelui l-a împiedicat să aibă parte de viață veșnică. Era e pedeapsă cruntă pentru un egiptean – numele șters însemna condamnarea la dispariție.

Dar pedeapsa cumplită a lui Pentawer a fost într-un fel salvarea sa. Cu toate că nu-i vom cunoaște niciodată adevăratul nume, nefericitul prinț și-a atins în sfârșit obiectivul oricărui egiptean: să nu fie uitat.


Distribuie:

Citește în continuare

Abonează-te gratuit la newsletter și vei primi în fiecare dimineață pe email cele mai interesante articole, filme și recomandări.
Fii fără grijă, nu facem spam.
>