Misterul uriașului oraș antic descoperit în mijlocul Amazonului bolivian

Cunoscători ai astronomiei și ai unor tehnici agricole complexe, membrii acestei civilizații precolumbiene pierdute au pus stăpânire pe Amazonul din Bolivia.

Arheologii au fost uimiți. Sub jungla amazoniană densă din Bolivia au găsit un sit monumental, care ar fi putut fi cu ușurință un întreg oraș. După ce au scanat zona cu laserul din elicopter, și-au dat seama că era vorba de o civilizație unică, ce rămăsese ascunsă printre copacii veșnic verzi.

H. Prümers / Institutul Arheologic German
Foto: H. Prümers / Institutul German de Arheologie

După o analiză mai atentă a structurilor găsite, cercetătorii au stabilit că această civilizație „pierdută” a avut o populație numeroasă în perioada de maximă dezvoltare. Cel mai probabil, potrivit reportajului realizat de Live Science, acești oameni făceau parte din cultura Casarabe, care a înflorit în regiune cu cel puțin 1.400 de ani în urmă.

O civilizație „pierdută” în Amazon

În urma unor descoperiri în Amazonul bolivian, arheologii sugerează că această civilizație a dezvoltat un complex urban extins în mijlocul junglei. De asemenea, oamenii s-au adaptat cu promptitudine la mediul unic în care trăiau, potrivit Nature.

Până în prezent, conform autorilor studiului, se credea că în Amazonul bolivian nu s-a dezvoltat nicio civilizație precolumbiană. Noul studiu infirmă această preconcepție:

„Aici prezentăm date din situri aparținând culturii Casarabe (aproximativ anii 500-1400) în mozaicul savană-pădure din Llanos de Mojos, în sud-vestul Amazoniei, care dezvăluie prezența a două situri remarcabil de mari într-un sistem dens de așezări pe patru niveluri”, scrie echipa de cercetare.

Se știe că populația Casarabe s-a extins pe o suprafață de aproximativ 4.500 de kilometri pătrați. Chiar dacă se aflau în mijlocul unei jungle dense, băștinașii au reușit să realizeze o dezvoltare urbană neinvazivă pentru mediu.

Din imaginile obținute cu ajutorul laserelor, cercetătorii au stabilit că acest sit conține terase în trepte și infrastructură de gestionare a apei.

Așezările sunt înconjurate de „zone poligonale concentrice”. Potrivit studiului, acestea „reprezintă noduri centrale care sunt conectate la siturile de rang inferior prin drumuri drepte, înălțate, care se întind pe mai mulți kilometri”. Niciodată nu a mai fost descoperit un sit atât de complex în această zonă.

Clădiri și apeducte

Prümers et al., Nature, 2022
Prümers et al., Nature, 2022

Potrivit descoperirilor Institutului German de Arheologie, clădirea descoperită în Amazonul bolivian a fost, cel mai probabil, administrată public. Cercetătorii cred că acest oraș antic era conectat la alte centre de putere arhaice prin rețele rutiere complexe, pe care timpul le-a îngropat.

„Într-o oră de mers pe jos, poți ajunge la o altă așezare. Este un semn că această regiune a fost foarte dens populată în perioada precolumbiană”, explică autorul principal al studiului, Heiko Prümers, arheolog.

După ce a studiat Casarabe timp de mai bine de două decenii, Prümers a fost intrigat de aceste noi situri. Colonizatorii peninsulari au întâlnit în populații izolate ale acestei civilizații pierdute în secolul al XVI-lea.

Cu toate acestea, nu se știa că au reușit să dezvolte rezervoare de apă și canale de distribuție de o asemenea complexitate. Cel mai probabil, afirmă Prümers, au folosit această tehnologie pentru a limita inundațiile.

Mai mult, aceste apeducte au funcționat și ca ferme piscicole, una dintre cele mai importante surse de proteine pentru Casarabe.

Ca să știi mai mult, citește „Mărire și decădere. O istorie a lumii în zece imperii”

De la Imperiul Akkadian la America vremurilor moderne, „Mărire și decădere” cartografiază istoria lumii prin zece imperii majore. Prin prisma lor este sondată aspirația omenirii pentru putere și este urmărită evoluția impulsului imperial de la directa agresiune militară a imperiilor antice la subtila, dar ampla influență culturală a superputerilor de azi.

Îmbinând o perspectivă amplă cu o concizie remarcabilă, Paul Strathern stabilește conexiuni pe durata a cinci milenii și aruncă o lumină revelatoare asupra acestor mari civilizații – de la Imperiul Mongol și dinastia Yuan până la azteci și otomani, prezentând inclusiv imperii mai recente: cel Britanic, Ruso-Sovietic și American. Sintetizând 5000 de ani de istorie universală în zece capitole succinte, Mărire și decădere oferă o lectură incitantă și instructivă oricărui pasionat de istoria lumii.

„Mărire și decădere” se deschide cu o incursiune în Imperiul Akkadian, care a dominat o mare parte din vechea Mesopotamie, ca apoi să prezinte vastul Imperiu Roman, în căutarea rădăcinilor noastre occidentale și răsăritene. În continuare, autorul se îndreaptă spre Califatele Abbasid și Umayyid, unde s-au dezvoltat multe elemente care și-au adus contribuția la cultura clasică occidentală. Mai apoi, pe măsură ce ieșea dintr-o perioadă de stagnare culturală, Europa s-a văzut confruntată cu iureșul unor invazii dinspre răsărit, moment în care facem cunoștință cu împărații Imperiului Mongol…

Rând pe rând ne sunt prezentate marile imperii cu contradicțiile lor. Mai presus de toate, vedem cum ambiția de măreție imperială – de la împărații romani la Hitler – este înrădăcinată în visuri utopice și de nemurire. Fiecare imperiu conține semințele propriei sale distrugeri: prin urmare, ce este de fapt progresul social? Cine beneficiază de pe urma lui și cine are de suferit?

„Mărire și decădere. O istorie a lumii în zece imperii” se găsește cu reducere pe Cartepedia, Cărturești sau Libris.

Ți-a plăcut articolul? Dă-l mai departe!

Test de Cultură Generală #6 - 27 de Întrebări din Economie, Jurnalism, Muzică și Turism

Urmărește-ne pe Facebook

Zilnic, episoade noi din serialul Astăzi în istorie, plus curiozități fascinante din toate domeniile!

Lasă un comentariu