În anii 560, avarii au întemeiat un imperiu care avea să dăinuie mai mult de 200 de ani, cu centrul în Bazinul Carpatic. În ciuda numeroaselor dezbateri științifice, originile avarilor sunt învăluite în mister.
Avarii sunt cunoscuți în principal din sursele istorice ale dușmanilor lor, bizantinii, care s-au întrebat despre originea temuților războinici orientali după apariția bruscă a acestora în Europa.

Proveneau ei din Imperiul (Hanatul) Rouran din stepa mongolă (care tocmai fusese distrus de turci), sau trebuiau considerați mai degrabă de neam turcesc?
Istoricii s-au întrebat dacă avarii au fost un grup migrator bine organizat sau o bandă mixtă de fugari. Cercetările arheologice au evidențiat multe paralele între Bazinul Carpatic și artefactele nomade eurasiatice (arme, vase, hamuri pentru cai), de exemplu un pectoral de aur în formă de luntre folosit ca simbol al puterii.
Știm, de asemenea, că avarii au introdus în Europa scărița (care ușura mult încălecatul, descălecatul și manevrarea calului în galop). Cu toate acestea, până în prezent nimeni nu a reușit să le descopere originea în vastele stepe euroasiatice.
Într-un studiu recent, o echipă multidisciplinară – incluzând cercetători de la Institutul Max Planck din Leipzig, Universitatea ELTE și Institutul de Arheogenomică din Budapesta, Facultatea de Medicină a Universității Harvard din Boston, Academia Austriacă de Științe și Institutul pentru Studii Avansate din Princeton – a analizat rămășițele a 66 de indivizi din Bazinul Carpatic.

Studiul a inclus cele mai bogate opt morminte avare descoperite vreodată, pline cu artefacte din aur, precum și alte rămășițe din regiune, dinainte și din timpul perioadei avarilor.
Scopul a fost găsirea unui răspuns la o întrebare care dăinuie de peste 1.400 de ani: cine au fost elitele avare, fondatorii misterioși ai unui imperiu care aproape a zdrobit Constantinopolul și care, timp de peste 200 de ani, a domnit peste o regiune în care astăzi se găsesc Ungaria, România, Slovacia, Austria, Croația și Serbia?
Cea mai rapidă migrație pe distanțe lungi din istoria omenirii
Avarii nu au lăsat însemnări scrise despre istoria lor, iar aceste prime date genetice oferă indicii solide despre originile acestui popor. Punerea a rezultatelor arheogenetice în context istoric a permis identificarea perioadei migrației avarilor.
Datele arată că, în câțiva ani, au călătorit peste 5.000 de kilometri, din Mongolia până în Caucaz, iar după încă zece ani s-au stabilit în ceea ce este astăzi Ungaria. Aceasta este cea mai rapidă migrație pe distanțe lungi din istoria omenirii care a putut fi reconstituită până acum, explică Choongwon Jeong, coautor al studiului.

Guido Gnecchi-Ruscone, autorul principal al studiului, adaugă:
„Pe lângă afinitatea lor clară cu Asia de Nord-Est și originea lor probabilă datorată căderii Imperiului Rouran, observăm, de asemenea, că elitele din perioada avară din secolul al VII-lea prezintă între 20% și 30% ascendență asociată probabil cu Caucazul de Nord și stepa din Asia de Vest, ceea ce ar putea sugera o migrație suplimentară din stepă după sosirea lor în secolul al VI-lea.”
Elemente genetice din Asia de Est se regăsesc la scheletele extrase din mai multe situri arheologice din zona centrală de așezări dintre Dunăre și Tisa, în Ungaria de astăzi.
Cu toate acestea, în afara acestei regiuni principale găsim o mare varietate în ceea ce privește amestecul dintre indivizi, în special în situl Kölked din sudul Ungariei. Acest lucru sugerează existența unei elite de migranți avari care a domnit peste o populație diversă, cu ajutorul unei elite locale eterogene.
Aceste rezultate interesante demonstrează potențialul mare al colaborării fără precedent dintre geneticieni, arheologi, istorici și antropologi în cercetarea trecutului omenirii.