Cu mult timp înainte ca egiptenii să dezvolte ateliere de mumificare cu tehnici sofisticate, în deșertul Atacama morții erau pregătiți pentru viața de dincolo prin ritualuri elaborate.
Cele mai multe mumii chiliene – cunoscute pe plan local sub numele de Chinchorro – au fost descoperite din întâmplare, așa cum se întâmplă în țările bogate în culturi ancestrale.
Astăzi, ele scot – la propriu – capul din pământ, apărând ici-colo în noile șantiere urbane.
Milenii înainte de egipteni
Mumiile Chinchorro sunt cele mai vechi din lume. Jurnalista Elizabeth Djinis le descrie pentru Smithsonian Magazine ca fiind „ultimii supraviețuitori” ai acelui trecut îndepărtat, unele datând de acum 7.000 de ani.
În schimb, cele mai vechi rămășițe funerare din Egipt sunt mai recente cu cel puțin două milenii.
Această cultură este printre primele care s-au stabilit în nordul Chile. În ciuda faptului că trăiau pe o coastă aridă și ostilă, acești oameni au fost activi timp de peste 4.000 de ani, potrivit UNESCO.
Fiind una dintre cele mai timpurii dovezi de civilizație din cele două Americi, valoarea mumiilor Chinchorro constă în faptul că ele reprezintă prima dovadă din lume a unui tratament funerar elaborat.
280 de mumii Chinchorro sunt amenințate
Până în prezent, au fost găsite 280 de mumii Chinchorro. Această abundență provine, potrivit Valeskăi Laborde, șefa departamentului de cultură și patrimoniu al municipalității Camarones din Arica, din faptul că această cultură nu își îngropa morții.
În schimb, oameni Chinchorro pregăteau trupurile în mod artificial, pentru ca acestea să aibă un loc de odihnă veșnică în deșert. În comparație cu alte culturi, Chinchorro nu lăsau bucăți de ceramică sau recipiente ceremoniale lângă morții lor.
Întregul ritual era imprimat pe trupul ființei care trecea în lumea de dincolo:
„Corpul devine un fel de pânză pe care își exprimă emoțiile. Chinchorro își transformau morții în adevărate opere de artă”, spune Arriaza pentru The Guardian.
Chiar dacă mumiile s-au păstrat în tot acest timp, schimbările climatice le amenință starea de conservare. Unii arheologi le etichetează drept „specii pe cale de dispariție”, a căror persistență depinde de modul în care sunt modificate condițiile pe care le-au deținut în mod ancestral.
Într-un studiu publicat recent în Evolutionary Anthropology, un grup de cercetători susține că mediul înconjurător a devenit „otrăvitor” pentru mumiile chiliene, mai ales pentru că schimbările climatice au modificat compoziția râurilor, otrăvind apa cu arsenic.
Această substanță deteriorează rețelele antice care acoperă mumiile Chinchorro. Deși unele dintre aceste substanțe toxice sunt invizibile – și deseori nici măcar perceptibile – ele distrug unul dintre cele mai vechi vestigii ale activității umane din America Latină.
