Minele Bayan Obo, infernul fără de care tehnologiile moderne nu ar exista

Fotografia de mai jos, făcută de satelitul Terra al NASA în iunie 2006, ne arată niște urme adânci săpate în solul unui deșert, rezultatul a aproape 60 de ani de minerit. Imaginea este din Mongolia Interioară, regiune care, în pofida numelui, face parte din China.

Aici se află un grup de mine foarte importante, fără de care multe dintre tehnologiile pe care le folosim astăzi nu ar putea exista. Dar, pe lângă valoarea lor, aceste mine au transformat viața din zonă într-un adevărat infern.

Bayan Obo
Foto: NASA

La un moment dat, întreaga Mongolie se afla sub ocupație chineză, dar, odată cu căderea dinastiei Qing la începutul secolului XX, Mongolia și-a declarat independența. Totuși, o parte a teritoriului mongol a rămas sub autoritatea Chinei, devenind Mongolia Interioară.

Politica este complicată, însă unul dintre motivele pentru care China nu a permis niciodată ieșirea Mongoliei Inferioare de sub autoritatea ei este faptul că acest teritoriu este foarte bogat în resurse naturale.

Telefoane, computere, baterii, vehicule electrice

Fabrica
Muncitorii dintr-o fabrică din Shenzen, care produce dispozitive pentru redarea muzicii MP3. Foto: Kate Davies / Unknown Fields

Unul dintre punctele în care sunt exploatate aceste resurse este mina Bayan Obo. De aici se extrag așa-numitele pământuri rare sau minerale critice.

Pământurile rare sunt un grup de 17 elemente esențiale în fabricarea tehnologiilor și dispozitivelor moderne. Printre acestea se numără telefoanele inteligente, calculatoarele, camerele foto/video, bateriile reîncărcabile, vehiculele electrice, televizoarele etc.

Aceste materiale rare fac posibilă crearea de ochelari cu infraroșu, arme teleghidate, echipamente GPS, sisteme radar și sonare.

Au proprietăți magnetice și electrice deosebite, care ne permit să construim obiecte mai mici, mai ușoare și mai rezistente.

Un exemplu notabil este magnetul neodim, un magnet mult mai puternic decât cei obișnuiți. Fără magneții neodim, telefoanele mobile nu ar putea vibra, iar difuzoarele minuscule din căști nu ar putea fi produse.

În ciuda numelui lor, aceste materiale nu sunt chiar atât de rare. Spre exemplu, ceriul se găsește pe Pământ în cantități mult mai mari decât cuprul.

Chiar și tuliul și lutețiul, cele mai puțin întâlnite minerale critice, sunt de 200 de ori mai abundente decât aurul. Cu toate acestea, aceste metale sunt foarte dificil de minat pentru că sunt foarte greu de găsit în cantități mari într-un singur loc.

În momentul de față, China produce 97% din mineralele critice folosite de industria globală. Aproape două treimi din aceste materiale provin din minele Bayan Obo.

Minele Bayan Obo
Un camion transportă minereuri extrase din mină. Întregul peisaj arată ca desprins de pe o altă planetă. Foto: recyclenation.com

Dominația pe care China o deține asupra producției și distribuției de mineralele critice este unul dintre motivele pentru care industria producătoare de dispozitive electronice din această țară este atât de dezvoltată și de profitabilă.

O comoară toxică

Dar această dezvoltare vine cu un preț. Baoutou, un oraș situat la 120 de kilometri de minele Bayan Obo, este extrem de poluat. Corespondentul BBC Tim Maughan a fost la fața locului și a descris un peisaj apocaliptic.

În zonă se află un lac plin cu o mâzgă neagră și toxică, de consistența unei paste.

îBayan Obo 03
Aerul din zona minieră miroase puternic a sulf. Foto: Liam Young / Unknown Fields

„La malul lacului se află zeci de țevi, care deversează un torent de reziduuri chimice de culoare neagră, de la rafinăriile din preajmă. Mirosul de sulf și uruitul țevilor mă copleșește. Parcă este iadul pe Pământ”, a relatat Maughan pentru BBC.

Mineritul în zonă a început în 1958, iar la sfârșitul anilor ’80 culturile oamenilor din zonă au început să moară.

„Plantele nu creșteau cum trebuie. Înfloreau la timp, dar uneori nu făceau fructe sau, dacă făceau, erau mici sau miroseau rău”, a declarat pentru The Guardian Li Guirong, secretarul general al filialei locale a Partidului Comunist.

Conducta
O conductă deversează deșeurile toxice. Foto: newstoryfarm.com

Zece ani mai târziu, legumele nu au mai crescut deloc. Aerul este plin de sulf și praf de cărbune. Solul și pânza freatică sunt pline de substanțe toxice.

În mod ironic, deși China controlează piața de minerale critice, doar 30% din resursele de pământuri rare din lume se află în această țară. Însă, deoarece procesul de extracție poluează deosebit de mult, multe țări refuză să exploateze aceste resurse.

Spre exemplu, în Spania a existat un proiect de deschidere a unei mine de pământuri rare, care ar fi acoperit o treime din cererea anuală de pe piața europeană.

Dar proiectul a fost suspendat de autorități, din cauza îngrijorărilor legate de poluare.

Ca să știi mai mult, citește „China în zece cuvinte”

Scriitorul chinez Yu Hua ne oferă, pornind de la zece cuvinte-cheie, o perspectivă curajoasă asupra Chinei din ultima jumătate de secol, de la Revoluția Culturală și cultul pentru președintele Mao la protestele din Piata Tian’anmen și boom-ul economic din zilele noastre. Pentru cititorul străin, volumul de față este o șansă unică de a înțelege acest colos misterios.

„China în zece cuvinte” se găsește cu reducere pe Cartepedia, Cărturești sau Libris.

Ți-a plăcut articolul? Dă-l mai departe!

Test de Cultură Generală #11 - Sex (20 de Întrebări)

Urmărește-ne pe Facebook

Zilnic, episoade noi din serialul Astăzi în istorie, plus curiozități fascinante din toate domeniile!

2 comentarii la „Minele Bayan Obo, infernul fără de care tehnologiile moderne nu ar exista”

  1. Foarte, foarte trist.
    Bolile cronice la oameni si la animale se pot trata doar cu factori care nu sunt straini de dieta. Similar, planeta se polueaza cu adevarat de catre factori straini de biochimia sa. Produse petroliere de exemplu. Sa creezi tehnologii verzi nu e mare greutate.

Lasă un comentariu