4 minciuni propagandistice pe care oamenii le mai cred și azi

Fără o informare corectă, viața din ziua de azi poate fi înfricoșătoare. Din fericire, trăim într-o epocă în care totul este conectat, iar aflarea adevărului pare o sarcină mai ușoară ca niciodată. Din păcate, faptul că suntem interconectați este folosit și pentru a răspândi informații false și pentru a manipula mase enorme de oameni.

Companiile private și guvernele folosesc propaganda dintotdeauna ca să influențeze și să înșele oamenii – pentru profit sau pentru a controla populația. Unele operațiuni de propagandă și dezinformare s-au bucurat de un succes atât de mare, încât, în pofida liberului acces la informații, oamenii încă mai cred minciunile promovate pe această cale.

În continuare, îți prezentăm câteva minciuni propagandistice în care oamenii mai cred și în ziua de azi.

1

„Morcovii îți îmbunătățesc vederea”

„De ce vedem atât de bine? Pentru că mâncăm morcovi?” Foto: ScienceABC.com

Acest mit a fost conceput și răspândit de Forțele Aeriene Britanice pentru a ascunde inventarea sistemului RADAR. Consumul de morcovi este bun pentru sănătate, dar nu îți îmbunătățește vederea și nu te ajută să vezi pe întuneric.

Minciuna își are originea în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. În timpul conflictului, britanicii au inventat tehnologia RADAR, care i-a ajutat să navigheze în zbor cu ușurință.

Au reușit să depisteze de departe piloții germani și să îi doboare. Cum britanicii doreau să țină la secret noua tehnologie, au lansat o campanie de propagandă, susținând că, de fapt, morcovii le-au îmbunătățit vederea piloților lor.

Nu există dovezi că germanii ar fi crezut minciuna. Ceea ce este sigur este că, printre britanici, consumul de morcovi a crescut foarte mult.

2

„Zahărul este inofensiv”

În anii ’60, industria zahărului din SUA a finanțat cercetări care aveau să indice că principala cauză a bolilor cardiace era consumul de grăsimi saturate (și nu de zahăr).

Un grup comercial cunoscut drept Asociația Zahărului a plătit trei savanți de la Universitatea Harvard să deruleze cercetări cu privire la legătura dintre consumul de zahăr și de grăsimi și bolile cardiace.

Mai târziu, grupul a selectat și a publicat numai acele studii care minimizau legătura dintre zahăr și bolile cardiace. Rezultatul acestei dezinformări a fost creșterea numărului de cardiaci și a numărului cazurilor de obezitate.

3

„Apa de la robinet este nocivă”

Multe mărci de apă îmbuteliată nu sunt altceva decât apă de la robinet. Foto: Food Revolution Network

Credința populară că apa îmbuteliată este mai sănătoasă decât apa de la robinet este rezultatul propagandei răspândite de industria apei îmbuteliate.

Companii precum Coca-Cola, Pepsi și Nestle încearcă de zeci de ani să dovedească faptul că apa de la robinet este nesănătoasă. Prin urmare, mulți oameni preferă să bea apă îmbuteliată.

În România, această minciună a prins foarte bine: potrivit datelor UE, un român consumă anual, în medie, 90.2 litri de apă îmbuteliată, țara noastră fiind printre statele cu cel mai mic consum de apă de la robinet.

Este adevărat că nu peste tot există surse de apă potabilă, însă, în majoritatea orașelor, nu te expui niciunui risc dacă bei apă de la robinet.

În 2004, Coca-Cola a recunoscut că apa îmbuteliată „Dasani”, promovată drept „apă minerală îmbuteliată”, nu era altceva decât apă de la robinet. În 2007, Pepsi a recunoscut același lucru despre propriul brand de apă îmbuteliată, „Aquafina”.

4

„Inelul cu diamant este un simbol al dragostei eterne”

Totul a început cu minele de diamant din Africa de Sud, la sfârșitul secolului XIX. Diamantele erau de acum disponibile pe piața din lumea întreagă.

Faptul că diamantele nu mai erau o marfă atât de rară ca înainte s-a dovedit a fi o problemă pentru unii oameni de afaceri britanici. Aceștia și-au dat seama că singura cale de păstra prețurile la un nivel înalt era menținerea ficțiunii potrivit căreia diamantele erau rare și valoroase.

Așa că s-au decis să lanseze De Beers Consolidated Mines, o companie care avea să controleze comerțul cu diamante din Africa de Sud. În 1938, De Beers a angajat o agenție de publicitate din New York pentru a-și dezvolta afacerile în SUA.

Practica de a face cadou un inel cu diamant începuse să fie o modă, dar diamantele erau din ce în ce mai mici.

Agenția de publicitate a demarat o campanie care punea accent pe faptul că mărimea diamantului era direct proporțională cu dragostea unui bărbat pentru femeia căreia îi oferea inelul.

După aceea, au urmat alte campanii de publicitate. Acestea au avut un mare succes, iar diamantele au și în ziua de azi o importanță simbolică deosebită în societatea noastră.


Iată și două cărți care te vor ajuta să afli mai multe despre propagandă și dezinformare (și îți vor spune cum să te aperi de aceste „virusuri”):

  • Oamenii propagandei – scrisă de Călin Hentea (specialist în domeniu), cartea prezintă diferitele fațete ale propagandei analizând mai multe personalități, de la Ion Antonescu la Angela Davis și de la Jane Fonda la Mao Zedong și George Orwell;
  • Spectacolul propagandei – același autor ne ghidează prin expoziția universală de minciuni cu care suntem bombardați în fiecare zi – la televizor, la radio și pe internet -, arătându-ne cum și de ce ajungem să credem „adevărul” conceput în diverse laboratoare.

Ca să știi mai mult, citește „Filmul surd în Romania mută: politica și propaganda în filmul românesc de ficțiune (1912-1989)”

În acest volum, jurnalistul Cristian Tudor Popescu analizează propaganda răspândită în România secolului XX prin intermediul filmelor de ficțiune, pornind de la perioada interbelică și până la finalul epocii comuniste, când 40% dintre peliculele produse aveau caracter politic.

O parte deosebit de interesantă sunt studiile de caz prezentate de autor, care analizează filme precum „Directorul nostru”, „Puterea și adevărul”, dar și filme antisistem, precum „Reconstituirea”.

„Filmul surd în Romania mută: politica și propaganda în filmul românesc de ficțiune (1912-1989)” se găsește cu reducere pe Cartepedia, Cărturești sau Libris.


Articol interesant? Dă-l mai departe!

Citește în continuare

3 comentarii la „4 minciuni propagandistice pe care oamenii le mai cred și azi”

  1. Nu e chiar asa…morcovii au vitamine benefice vederii…apa de la robinet are un continut de clor mult mai ridicat decât apa plata bucovina de exemplu…etc

    Răspunde
    • Sincer , da- mi voie sa te contrazic. Nu iti spun nu din auzite. Deci nu ma bazez pe xyz surse.
      Am vazut cu ochii mei o companie care imbutelia apa luata de la 200 metrii adancime. Era lucrare publică, facută de primăria x, pe banii statului. Se săpase in panza freatică tocmai pt a se cauta apă. Dar un primar şugubăț si afacerist nevoie mare a considerat că poate face afaceri cu apa oamenilor si poate scoate bani pe banii statului( cam asa si cu padurile etc etc, pt bani). De ce numai companiile să ia crema?! Hai să…cam asa.
      Nu este poveste, am vazut tancurile de 1mc cum le incarcău , le incarcau si plecau. Cu tupeu si fară clor. Deci ” fara clor” nu este o garantie.Cand i-au intrebat oamenii de sănătate au spus că le-a dat voie „domnu’ primar”. Nici nu aveau hartii ca să fie furt legal cum e cu specialele…asa că ar trebui trecută prin filtrul gândirii informația (de orice fel ar fi ea) si ar fi ideal să nu ne aruncăm mai ales in nestiintă de cauză.
      Dar fiecare va face cum crede.
      Sfântă naivitate! Măcar ar trebui citite etichetele, dacă sunt si astea. Unde sunt.

      In concluzie …da. Sfanta naivitate e cea de care se folosesc cei care pot si…

      Răspunde

Lasă un comentariu