Milioane de americani în vârstă ar putea avea tulburări cognitive ușoare, o afecțiune care adesea precede demența, fără a fi conștienți de acest lucru. Studii recente indică faptul că această deficiență cognitivă rămâne în mare parte nediagnosticată în rândul populației cu vârsta de 65 de ani și peste.
Studiile au folosit date de la beneficiarii Medicare și de la medicii de îngrijire primară pentru a face lumină asupra acestei probleme. Primul studiu, bazat pe date de la 40 de milioane de beneficiari Medicare cu vârsta de 65 de ani și peste, din 2015 până în 2019, a dezvăluit o tendință îngrijorătoare.
Doar o mică fracțiune, 8%, dintre persoanele care se așteptau să aibă tulburări cognitive ușoare au fost de fapt diagnosticate cu această afecțiune. Extrapolând această constatare la întreaga populație din această grupă de vârstă, aproximativ 7,4 milioane de cazuri rămân nedetectate la nivel național.
În mod similar, cel de-al doilea studiu la care au participat peste 226.000 de medici de îngrijire primară a constatat că peste 99% dintre aceștia au subdiagnosticat tulburările cognitive ușoare la adulții în vârstă.
Această subdiagnosticare este îngrijorătoare, deoarece deficiența cognitivă ușoară poate fi un semn timpuriu al bolii Alzheimer în multe cazuri și poate progresa în timp spre demență.
Depistarea tulburărilor cognitive ușoare este crucială, deoarece oferă o oportunitate de intervenție și tratament timpuriu pentru a încetini, eventual, evoluția bolii. Factori precum efectele secundare ale medicamentelor, problemele tiroidiene sau deficiențele nutriționale ar putea contribui la deteriorarea cognitivă.
În plus, gestionarea riscurilor cardiovasculare, cum ar fi hipertensiunea arterială și colesterolul, prin medicație, dietă și exerciții fizice poate contribui la reducerea riscului de declin cognitiv ulterior.
Progresele recente în materie de tratament, cum ar fi medicamentul lecanemab, aprobat de FDA, oferă speranțe pentru modificarea cursului bolii Alzheimer. Aceste noi tratamente vizează cauzele care stau la baza bolii, în special prin reducerea acumulării de proteine dăunătoare în creier.
În ciuda acestor intervenții potențiale, subdiagnosticul rămâne o provocare semnificativă. Natura subtilă și evoluția lentă a tulburărilor cognitive ușoare duc adesea la confundarea acestora cu îmbătrânirea normală.
Pentru a aborda această problemă, persoanele cu vârsta de peste 60 de ani, împreună cu familiile și prietenii lor, ar trebui să rămână vigilente la orice semn de declin cognitiv și să își exprime îngrijorarea în timpul consultațiilor medicale.
Vizita anuală de „wellness” a Medicare oferă o oportunitate de a discuta despre sănătatea cognitivă, dar mulți beneficiari nu profită de acest control. Îmbunătățirea recunoașterii și diagnosticării tulburărilor cognitive ușoare necesită o schimbare atât în atitudinea pacienților, cât și a furnizorilor de servicii medicale.
Prin prioritizarea evaluărilor de sănătate cognitivă și susținerea unor evaluări adecvate, putem identifica potențial cazurile mai devreme și putem oferi sprijinul atât de necesar celor afectați de tulburări cognitive.
