Mielul cu „față de om”, scos la iveală după 500 de ani pe altarul unei catedrale din Belgia

În urma unui proces de restaurare, după aproape 500 de ani a ieșit la lumină adevărata față a mielului de pe iconostasul Catedralei din Ghent – o ovină cu trăsături de om.

Timp de sute de ani, a fost considerată una dintre cele mai influente opere de artă din Occident. Nu este o singură pictură, ci o serie de 12 panouri pline de imagini interconectate care sunt pline de simbolistică creștină.

Opera a fost creată de Jan și Hubert van Eyck în 1432. De-a lungul vieții sale îndelungate, a trecut prin multe aventuri, având reputația de a fi cea mai furată operă de artă din toate timpurile, potrivit The Guardian.

Detaliu de pe „Adorația Mielului Mistic”, de frații Jan și Hubert van Eyck. Foto: Hugo Maertens / lukasweb.be / The Guardian

A fost aproape arsă de mai multe ori, inclusiv de calviniștii răsculați. A fost falsificată, demontată pe bucăți și cenzurată.

Napoleon Bonaparte a furat-o, a fost vânată în timpul Primului Război Mondial și vândută de mai multe ori în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, până când a fost salvată din mâinile naziștilor.

Un panou a fost furat în anii ’30 și nu a mai fost recuperat, deși investigația este încă deschisă. Opera a fost chiar și „actualizată”, pictându-se peste ea.

Panoul central, cel mai mare panou al iconostasului, este cunoscut drept „Adorația Mielului Mistic”. Reprezintă imaginea unui miel aflat pe un altar, înconjurat de masele care îl venerează.

Articolul continuă mai jos

Abonează-te gratuit la newsletter și vei primi zilnic pe email cele mai interesante articole, filme și recomandări!

Click pentru abonare ▸

Fii fără grijă, nu facem spam.

Timp de secole, mielul a arătat astfel, cu trăsături „neutralizate”, pictate peste tabloul original. Foto: Foto: Lukasweb / KIK-IRPA

Potrivit Smithsonian, fața mielului a fost repictată și ascunsă de privirea publicului timp de aproape 500 de ani. În opera originală, așa cum a fost pictată de frații Van Eyck, fața mielului nu se potrivește în întregime cu stilul folosit în restul picturii.

În loc de stilul natural al operei, chipul mielului nu pare a fi o reproducere fidelă a felului în care ar trebui să arate fața unei oi. Ochii sunt mari, deschiși, iar fața are o expresie directă și volitivă.

Mielul are buze pline și roz și nasul are întrucâtva forma unei pâlnii. În general, trăsăturile feței evocă trăsăturile unei figuri de om. Această expresie umană tulburătoare ar fi putut fi acoperită atunci când alți artiști au modificat opera, la peste un secol de la crearea ei.

Scopul lucrărilor era de restaurare, deoarece opera suferise deteriorări după ce atârnase timp de 100 de ani în Catedrala Sfântul Bavo din Ghent. După ce restaurarea a luat sfârșit, fața mielului arăta mult mai mult precum cea a unei ovine, fiind mult mai „neutră”.

Procesul de restaurare a scos la iveală chipul cu trăsături umane al mielului. Foto: Lukasweb / KIK-IRPA

De-a lungul secolelor, nimeni nu și-a dat seama de schimbări, până când Institutul Regal pentru Patrimoniu Cultural a alocat aproape 2.5 milioane de dolari pentru a restaura în întregime opera.

Astfel, a început procesul de înlăturare cu grijă a stratului superior de vopsea. A doua fază a lucrărilor, executată în 2017, a scos la iveală adevărata față a mielului.

Nu doar ochii mielului fuseseră modificați. Pe măsură ce restaurarea progresa, s-a descoperit că aproape trei sferturi din operă suferiseră modificări.

Totuși, schimbările nu erau neapărat radicale. De exemplu, mai multe clădiri de pe un panou fuseseră acoperite și peste ele se pictase un deal albastru.

Panoul central. Foto: Hugo Maertens / lukasweb.be / The Guardian

Faza finală a restaurării încă nu a început, așa că este greu de ghicit ce va mai ieși la iveală. Scopul modificării este, desigur, motiv de speculații.

Poate că Biserica nu considera că opera este corespunzătoare pe de-a întregul sau poate că artiștii care au pictat pe operă credeau că puteau face o treabă mai bună decât frații Van Eyck. Sau poate că doreau să lase o tușă mai „personală” pe această operă de artă.

Între timp, până când restaurarea va fi completă și opera se va întoarce în Catedrala Sfântul Bavo, vizitatorii care se află în Belgia pot vizita Muzeul de Arte Frumoase din Ghent, unde este expusă pictura, și au ocazia să o vadă așa cum au conceput-o creatorii ei.


Distribuie articolul:

Citește în continuare

Lasă un comentariu