Memoria Omenirii, tăblițele ceramice din cea mai veche mină de stare din lume

Memoria Omenirii este un proiect de conservare fondat în 2012 de ceramistul austriac Martin Kunze. Obiectivul principal este păstrarea cunoștințelor despre civilizația noastră actuală și evitarea „amneziei colective” a generațiilor viitoare, în eventualitatea în care omenirea va fi lovită de o catastrofă de proporții planetare.

Informațiile sunt tipărite pe tăblițe ceramice stocate într-o mină de sare din Hallstatt, Austria. Memoria Omenirii nu este un simplu proiect de arhivă, ci își propune să creeze un fel de capsulă a timpului, permițând oricui să participe cu propriile texte și imagini.

Memoria Omenirii hallstatt
Un jeton de ceramică indică locul unde se află arhiva Memoria Omenirii. Foto: Wikimedia

Potrivit descrierii oficiale a proiectului, spre deosebire de arhivele naționale, conținutul Memoriei Omenirii înglobează informație primită de la oricine – oameni din toată lumea -, fiind astfel o poveste colectivă.

Ambițiile proiectului Memoria Omenirii

La baza proiectului stau mai multe speranțe. Principala ambiție a Memoriei Omenirii este de a păstra o imagine fidelă a erei noastre, creată de numeroși participanți de pe întreaga planetă.

Memoria Omenirii conține, de asemenea, informații pe care societatea noastră este obligată să le transmită viitorului, de exemplu, descrieri ale unor locuri deosebit de periculoase, cum sunt depozitele de deșeuri nucleare.

Memoria Omenirii hallstatt
Plăci ceramice cu informații stocate în mina de sare din Hallstatt. Foto: Wikimedia

Într-o perioadă în care încălzirea globală, pericolul nuclear și războiul biologic amenință existența civilizației, Memoria Omenirii servește la păstrarea cunoștințelor de bază și a culturii dobândite de-a lungul secolelor, ca măsură de rezervă.

În caz de colaps al omenirii, proiectul i-ar putea ajuta pe supraviețuitori să reconstruiască civilizația.

Articolul continuă mai jos

Abonează-te gratuit la newsletter și vei primi zilnic pe email cele mai interesante articole, filme și recomandări!

Click pentru abonare ▸

Fii fără grijă, nu facem spam.

Civilizațiile romană și greacă, ale căror istorii au fost reconstruite pe baza textelor și artefactelor care s-au păstrat până astăzi, sunt exemple care au inspirat proiectul Memoria Omenirii.

În fine, proiectul este și o critică adresată civilizației noastre digitale. Potrivit lui Kunze, este posibil ca nimic din ceea ce construim (în cultură și în știință) începând cu secolul XXI să nu reziste, deoarece majoritatea interacțiunilor noastre se desfășoară în mediul virtual.

Conținutul arhivei este ales și împărțit în trei secțiuni, conform site-ului proiectului:

Conținut individual. Este trimis de persoane fizice, însoțit de o declarație în care este explicat motivul pentru care textul respectiv merită păstrat.

Fiecare conținut individual este marcat cu eticheta „conținut privat” în indexul general al Memoriei Omenirii.

Memoria Omenirii hallstatt
Foto: Wikimedia

Conținut general. Este colectat automat din ziare și reviste săptămânale sau lunare din întreaga lume, pe diferite subiecte (cu menționarea motivelor pentru selectarea publicației respective și descrierea grupului-țintă).

Conținut specific. Această secțiune este completată cu informații de la instituții din toată lumea, pe care administratorii proiectului le stochează pe „microfilm ceramic”.

De exemplu, informații despre depozitele de deșeuri din jurul lumii, teze de doctorat pe diverse subiecte și distincții din lumea științei.

Mina de sare Hallstatt

Hallstatt este o mică localitate din Gmunden, Austria. Mina de sare de aici este cea mai veche din lume, fiind exploatată de aproximativ 7.000 de ani. Foto: iStock

Salina Hallstatt este cea mai veche mină de sare exploatată continuu. A fost aleasă drept spațiu de depozitare pentru Memoria Omenirii din mai multe considerente.

Pe lângă adâncime și stabilitatea relativă a spațiului, sarea absoarbe umezeala și usucă aerul și are o plasticitate naturală, care ajută la sigilarea fisurilor, păstrând peșterile impermeabile.

Tăblițele ceramice cu date

Sursa de inspirație pentru comprimatele folosite la Memoria Omenirii au fost tăblițele sumeriene. Variantele moderne sunt confecționate din ceramică, un material ce rezistă la temperaturi de până la 1.200° Celsius, la substanțe chimice, apă, radiații, magnetism și presiune.

În teorie, pot fi distruse „doar cu ciocanul” și chiar dacă o tăbliță se rupe, informațiile tot nu vor dispărea.

Memoria Omenirii hallstatt
Foto: Wikimedia

Scopul este de a avea cele mai rezistent mediu de stocare posibil, capabil să livreze informația peste o perioadă enormă de timp (circa un milion de ani).

Tăblițele seamănă cu niște plăci de faianță de mici dimensiuni, cu latura de 20 de centimetri. Un tip de tăblițe stochează imagini și text cu o rezoluție de 300 dpi, celălalt tip este un „microfilm ceramic” și înmagazinează până la 5 milioane de caractere.

Acestea pot fi citite cu o lupă foarte puternică.

Administratorii au luat în calcul și variațiile de limbă care vor apărea cu timpul și chiar și ipoteza unei inteligențe extraterestre care ar putea descoperi Arhiva Omenirii. Și la acest capitol, creatorii Memoriei Omenirii s-au inspirat din istorie.

Monedă de 1 euro pusă pe o tăbliță cu microfilm pentru a ne forma o idee asupra dimensiunii caracterelor. Foto: Wikimedia

Au proiectat propria „Piatră Rosetta”, un text tradus în mai multe limbi, cu seturi de caractere și numere corespunzătoare, un timp astronomic care indică anul 2013 ​​(prin evenimente extrem de rare de tranzit simultan al lui Mercur și al lui Venus) și mii de imagini ce reprezintă situații concrete în cuvintele corespunzătoare.

Toate acestea sunt completate de cunoștințe teoretice despre principalele limbi: gramatică, vocabular și ortografie.

Cum vor descoperi supraviețuitorii Memoria Omenirii

Pentru eventualitatea în care omenirea va fi lovită de o catastrofă, fiecare persoană care contribuie cu informații la Memoria Omenirii primește o hartă care indică locul minei de sare, crescând astfel șansele ca generațiile „post-apocaliptice” să descopere aceleași indicii.

Harta este un un disc ceramic cu diametrul de 6.5 centimetri, livrat tuturor participanților la proiectul Memoria Omenirii. Pe una dintre fețe, jetonul indică Hallstatt ca un punct de pe planeta noastră, pe conturul hărții Europei.

Memoria Omenirii hallstatt
Jetonul ceramic cu harta Europei și punctul unde se găsește arhiva. Foto: Wikimedia

Cealaltă față indică intrarea în peșterile Memoriei Omenirii în raport cu forma lacului Hallstatt. În plus, există și un indiciu că este vorba de sare (o structură cubică).

Datorită design-ului jetonului, arhiva nu poate fi recuperată decât de o societate cu o înțelegere a lumii similară cu cea pe care o avem de la sfârșitul anilor ’80.

Pe cealaltă față a jetonului se găsesc informații despre intrarea în mină. Foto: Wikimedia

Ideea este ca arhiva cu informații să nu fie descoperită întâmplător și irosită de o societate primitivă, care nu înțelege importanța informațiilor.

În tunelul de intrare este amplasat un „fir al Ariadnei” sub formă de tăblițe ceramice cu indicații matematice privind direcția și adâncimea la care se află arhiva, din nou, pentru a evita descoperirea accidentală a arhivei de o societate imatură.


În continuare, citește despre un mister de 2.000 de ani: mumiile de sare din Iran, apoi află mai multe despre „tăblițele sumeriene” din România, o descoperire care a schimbat istoria.


Distribuie:

Citește în continuare

Lasă un comentariu