Istoria de’ Medici este plină de lupte pentru putere, intrigi și crime, dar organele îngropate în mormântul familiei au indicat un alt ucigaș: malaria. Este posibil ca aceasta să fi fost contractată pe terenurile de vânătoare ale familiei de’ Medici, a sugerat un nou studiu.
Cercetătorii au găsit dovezi ale parazitului care cauzează malaria și au făcut prima observație a unui parazit din acea perioadă istorică care a rămas intact din punct de vedere structural.
Familia de’ Medici a fost extrem de puternică și bogată, cu afaceri dezvoltate în lumea bancară, care a exercitat o mare influență în Florența din perioada Renașterii. Membrii familiei au devenit, în cele din urmă, conducătorii Ducatului Toscanei în secolul al XVI-lea.
Parazitul de malarie, descoperit la unul dintre membrii familiei de’ Medici
Datorită puterii și statutului lor, membrii familiei de’ Medici își îngropau morții ca pe niște monarhi în Bazilica San Lorenzo din centrul Florenței, păstrând rămășițele scheletice ale cadavrelor în sicrie, cu organele îndepărtate și depozitate separat în borcane de teracotă, care, adesea, purtau emblema familiei, potrivit Live Science.
În noul studiu, publicat în revista Emerging Infectious Diseases a Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor, cercetătorii au analizat mostre de țesut în speranța de a găsi o legătură între rămășițele de organe și cadavrele respective. Din întâmplare, cercetătorii au descoperit structurile asemănătoare paraziților pe globulele roșii.
„Știam că celulele roșii din sânge pot fi conservate. Dar nu ne așteptam să vedem paraziții. Au trecut 500 de ani”, a declarat Albert Zink, director al Institutului pentru Studiul Mumiilor din Italia, unde a fost efectuată cercetarea. El a condus anterior un studiu care a descoperit globule roșii în rămășițele vechi de 5.300 de ani ale lui Ötzi, Omul Zăpezilor.
Analize suplimentare au confirmat că aceste structuri reprezentau parazitul de malarie Plasmodium falciparum. Oamenii de știință știau că malaria a fost endemică în regiune din secolul al doilea sau al treilea până la începutul secolului al XX-lea, dar au presupus că specia endemică de malarie era P. Vivax, care provoacă o formă mai ușoară a bolii. P. falciparum, care este mai mortală, preferă de obicei climatele tropicale.
Terenurile de vânătoare ale familiei, un mediu propice pentru țânțari
Este probabil ca membrul familiei de’ Medici care a fost infectat să fi avut o febră recidivantă severă, deși cercetătorii nu au putut spune cu siguranță dacă malaria a ucis într-adevăr acest individ.
Studiul marchează prima dată când agentul patogen în sine a fost observat la microscop, mai degrabă decât detectarea proteinelor pe care le produce parazitul.
Membrii familiei, atât bărbații, cât și femeile, se bucurau de vânătoare în mlaștinile din Florența, care ar fi fost un mediu perfect pentru dezvoltarea țânțarilor purtători de malarie. Este probabil ca, dacă un membru să se fi îmbolnăvit de malarie, boala să fi fost transmisă și celorlalți.
Malaria, mai răspândită în Italia decât se credea înainte
Cu toate acestea, anonimatul individului face mai dificilă plasarea rezultatelor în context sau înțelegerea simptomelor individului și interpretarea ulterioară a rezultatelor, a declarat Raffaella Bianucci, antropolog și biolog la Institutul Ronin din New Jersey, care a studiat malaria în familia de’ Medici, dar care nu a fost asociată cu cercetarea actuală.
Conținutul celorlalte două borcane fusese deja asociat cu două persoane importante – Anna Maria Luisa de’ Medici (1667 – 1743) și Vittoria della Rovere (1622 – 1694), soția lui Ferdinand al II-lea de’ Medici.
Cercetarea a sugerat că malaria era mai răspândită decât se credea anterior și că tipul mai virulent, P. falciparum, a supraviețuit în climatul temperat italian. Totodată, studiul a oferit dovezi mai concludente privind malaria printre membrii familiei de Medici.