Megafulgerul de 768 de kilometri lungime, un monstru meteorologic măsurat recent

Cât de departe se poate propaga un fulger? Foarte departe, după cum a dezvăluit recent Organizația Mondială de Meteorologie (OMM). Într-un comunicat de presă publicat la 1 februarie 2022, OMM certifică faptul că are un nou deținător de record: un fulger de o lungime uriașă, 768 de kilometri, de-a lungul a trei state din sudul SUA a fost observat de un satelit NOAA în timpul unei furtuni din 29 aprilie 2020.

OMM nu precizează de ce a durat aproape doi ani pentru a recunoaște acest lucru; este posibil ca datele să fi fost studiate abia recent.

În orice caz, acest fulger, denumit „megaflash”, s-a întins de pe coasta centrală a Texasului până în sudul Mississippi, trecând peste partea de sud a statului Louisiana, se arată pe site-ul OMM.

Fulgerul de 768 de kilometri lungime, un record meteorologic absolut
Fulgerul de 768 de kilometri lungime. Foto: OMM

Distanța este echivalentă cu cea dintre Londra și orașul german Hamburg, sau cât de la București la Cracovia, în Polonia. Recordul anterior pentru cel mai lung fulger a fost un alt megaflash, de 708 kilometri lungime, care a fost observat în sudul Braziliei la 31 octombrie 2018.

În același comunicat de presă, OMM menționează un alt record, cel pentru cea mai mare durată pentru un singur fulger, cronometrat la 17.1 secunde. Acel fulger s-a dezvoltat continuu într-o furtună deasupra Uruguayului și nordului Argentinei la 18 iunie 2020.


Știai că…


Recordul anterior a fost de 16.7 secunde, sau cu 0.3 secunde mai scurt decât noul record, și a fost înregistrat într-un fulger care s-a dezvoltat continuu deasupra nordului Argentinei la 4 martie 2019.

Fulgerul de 768 de kilometri lungime, un record meteorologic absolut
Pozițiile geografice și întinderile (linii roșii) celui mai lung fulger ca durată (stânga) și ale celui mai lung fulger ca distanță (dreapta). Foto: OMM

Potrivit OMM, ambele recorduri au avut loc în zone predispuse la furtuni intense, a căror dinamică permite producerea de megafulgere extraordinare. Printre acestea se numără Marile Câmpii din America de Nord și bazinul La Plata din America de Sud.

„Acestea sunt recorduri extraordinare de la un singur fulger. Extremele de mediu sunt măsurători vii ale puterii naturii, precum și ale progresului științific în a putea face astfel de evaluări. Este probabil să existe extreme și mai mari, pe care le vom putea observa pe măsură ce tehnologia de detectare a fulgerelor se va îmbunătăți”, a declarat profesorul Randall Cerveny, raportor pentru extremele meteorologice și climatice în cadrul OMM.

Referitor la aceste fenomene, secretarul general al OMM, profesorul Petteri Taalas, a firmat că „fulgerul este un pericol major care face numeroase victime în fiecare an. Descoperirile evidențiază preocupări importante privind siguranța publică în cazul norilor electrizați, unde fulgerele pot parcurge distanțe extrem de mari”.

Modul în care OMM observă și măsoară fulgerele s-a schimbat de-a lungul anilor. Anterior, datele erau colectate de instrumente terestre cunoscute sub numele de Lightning Mapping Array, dar aceste instrumente erau limitate la distanța vizibilă.

Megafulgerele pot fi detectate doar cu ajutorul detectoarelor de fulgere din spațiu. Printre aceste noi instrumente se numără Geostationary Lightning Mappers (GLMs) de pe sateliții GOES-16 și GOES-17, care sunt operați de NASA și de National Oceanic and Atmospheric Administration (NOAA).

„Acum, că avem o înregistrare solidă a acestor fulgere monstruoase, putem începe să înțelegem cum se produc și să apreciem impactul disproporționat pe care îl au”, a declarat Michael J. Peterson, de la Grupul de detecție spațială și teledetecție (ISR-2) din cadrul Laboratorului Național Los Alamos, SUA.

Înregistrările NOAA


Articol interesant? Dă-l mai departe!

Citește în continuare

Lasă un comentariu