Mâzgălelile lui Onfim pe scoarță de mesteacăn: Temele unui copil din secolul XIII

În urmă cu aproximativ 70 de ani, în orașul rus Novgorod, situat la sud de Sankt Petersburg, a fost descoperită o impresionantă colecție de texte scrise pe scoarță de mesteacăn.

În trecut, aceasta era folosită frecvent ca înlocuitor al hârtiei, un produs care – până acum câteva secole – a fost o marfă valoroasă.

Foto: Gramoty.ru

Mestecenii erau disponibili peste tot și puteau fi exploatați cu ușurință. De fapt, Novgorod este înconjurat de păduri de mesteacăn, a cărui scoarță a fost folosită de localnici vreme de sute de ani deoarece era moale și se putea scrijeli pe ea cu ușurință.

Bucățile subțiri de scoarță de copac erau aproape la fel de bune precum hârtia din celuloză și nici nu aveau nevoie de prelucrare.

Manuscrisele descoperite în Novgorod aparțin unei perioade cuprinse între secolele XI și XV și pot fi studiate pe site-ul Gramoty.ru. Scrise în vechiul dialect de Novgorod, acestea includ scrisori personale, documente care conțin tranzacții comerciale, litigii, liste de cumpărături, exerciții școlare, declarații fiscale, testamente, propuneri de căsătorie, rugăciuni, vrăji și blesteme.

Aceste documente spun multe despre modul în care se desfășura viața în Novgorod în perioada medievală. Printre aceste descoperiri fascinante se numără o colecție fermecătoare de desene realizate de un băiat pe nume Onfim.

Onfim a trăit la mijlocul secolului XIII. Judecând după conținut, arheologii estimează că trebuie să fi avut aproximativ șapte ani la momentul la care a realizat aceste desene.

Onfim trebuia să-și facă temele, care includeau scrierea alfabetului, repetarea silabelor și scrierea de psalmi. Asemeni copiilor din zilele noastre, Onfim sfârșea de multe ori prin a mâzgăli paginile pe care trebuia să-și facă temele.

Foto: Gramoty.ru

În acest exemplu, Onfim a copiat literele alfabetului în colțul paginii, dar apoi probabil că s-a plictisit și a desenat o imagine a lui însuși (numele său e scris lângă personaj) în calitate de războinic călare, având o sabie într-o mână și mânuind cu cealaltă o suliță pe care o înfigea într-un dușman.

Într-un alt exemplu (imaginea de mai jos), Onfim a luat o bucată de scoarță care a fost cândva fundul unui coș și s-a reprezentat pe sine ca fiară sălbatică. S-a identificat scriind „Sunt o fiară sălbatică”.

Foto: Gramoty.ru

Este greu de remarcat, dar fiara are un gât lung, urechi ascuțite și coada răsucită și scuipă foc. Fiara pare să poarte un semn pe care scrie „Salutări de la Onfim pentru Danilo”. Se presupune că Danilo era un prieten sau un coleg de școală.

Soldații, caii, armele și fiarele mitologice nu sunt singurele teme care se regăsesc în desenele lui Onfim. Îl atrăgeau și oamenii simpli.

Foto: Gramoty.ru

În desenul de mai sus, Onfim a început să copieze un pasaj din scripturi, dar după doar câteva cuvinte probabil că s-a plictisit din nou de făcut teme și a desenat o înșiruire impresionantă de oameni cu furci în loc de mâini.

Într-o altă scenă fantastică apare conturul neclar al unui bărbat și un alt personaj pe ceea ce pare a fi un cal. Textul din partea de sus spune: „Doamne, ajută-l pe robul tău Onfim!”

Foto: Gramoty.ru

Temele lui Onfim ne permit să ne formăm o imagine destul de clară despre modul în care funcționa educația în Novgorod din secolul XIII. În mod surprinzător, nu s-au schimbat prea multe în ultimii 800 de ani.

Copiii repetau alfabetul, scriau silabe, reproduceau texte cunoscute, în special Psalmii, și practicau scrisul. O parte însemnată din populația din Novgorod știa să scrie și să citească.

În acest desen, Onfim și-a reprezentat părinții. Foto: Gramoty.ru

Cantitatea uriașă de scrisori din scoarță de mesteacăn atestă alfabetizarea în masă a populației. Într-adevăr, Novgorod și Kiev au fost primele orașe rusești care au avut școli oficiale.

În consecință, Novgorod a devenit un centru important al culturii rusești, diseminând cunoștințe religioase și traduceri ale autorilor străini. Diversitatea culturală a oamenilor din Novgorodul medieval este reflectată în aceste documente pe scoarță de mesteacăn.

Printre aceste manuscrise se regăsește și mesajul unui tată pentru fiul său, o listă de cumpărături care pare scrisă ieri. Bărbatul cerea:

„Trimite-mi o cămașă, un prosop, pantaloni, frâie și, pentru sora mea, trimite țesături.”

Arheologul Serghei Iazikov la locul săpăturilor. Etichetele marchează diferite secole. Foto: Serghei Ponomarev / The New York Times

Mesajul se încheia într-o notă plină de umor:

„Dacă mai trăiesc, am să îți plătesc.”

Un alt bilet, scris de un bărbat pe nume Mikita către o femeie pe nume Anna într-o scrisoare pe scoarță de mesteacăn datată între 1280 și 1300, spunea:

„Mărită-te cu mine! Te vreau și mă vrei și tu.”

În mod miraculos, peste o mie de astfel de documente s-au păstrat în solul sărac în oxigen din Novgorod. Astfel de texte mai ies la lumină și în zilele noastre, în timpul săpăturilor arheologice și pe șantierele de construcții.

„Oamenii din vechiul Novgorod ne vorbesc prin aceste suluri”, a afirmat pentru The New York Times Serghei Iazikov, care a condus săpăturile desfășurate în 2014 pe strada Bolșaia Moskovskaia, unde au fost găsite alte scrisori pe coajă de mesteacăn.

Ca să știi mai mult, citește „Barbarii. Civilizații dispărute”

De multe ori ne gândim la civilizațiile Greciei și Romei antice ca la incubatoare discrete ale culturii occidentale, locuri în care ideile despre orice, de la guvernare la artă, erau libere să se dezvolte și apoi să fie distribuite în exterior în lumea mediteraneană mai largă. Dar, așa cum arată Peter Bogucki în această carte, Grecia și Roma nu s-au dezvoltat izolat.

În jurul lor existau comunități rurale care nu cunoșteau scrisul și care aveau culturi radical diferite, despre care puțini dintre noi mai știu astăzi ceva. Ei bine, Bogucki scoate la lumină în mod strălucit poveștile acestor oameni aproape uitați.

Autorul prezintă cum s-au dezvoltat aceste culturi, subliniind complexitatea crescândă a structurilor lor sociale, realizările lor tehnologice și practicile lor ieșite din comun. Rezultatul este o relatare fascinantă despre un capitol foarte puțin cunoscut din istoria omenirii.

„Barbarii. Civilizații dispărute” se găsește cu reducere pe Cărturești, Elefant sau Libris.


Articol interesant? Dă-l mai departe!

Citește în continuare

Alte articole interesante

Lasă un comentariu