În 1877, Thomas Edison a inventat fonograful, devenind prima persoană care și-a înregistrat și reprodus propria voce. În 1895, Compania Edison a creat unul dintre primele „filme” sonore, un clip de 17 secunde care înfățișa un bărbat cântând la vioară în timp ce alți doi dansau în apropiere.

Cu alte cuvinte, de mai bine de 125 de ani este posibil să înregistrăm scene audio și vizuale și să le redăm cu fidelitate rezonabilă. Dar în întreaga istorie a omenirii nu a existat nicio modalitate de a înregistra și reproduce gustul unui aliment sau al unei băuturi – asta până anul trecut, când a apărut mașina Taste Display a lui Homei Miyashita.

Invenția lui Miyashita, cercetător la Universitatea Meiji din Tokyo, este un analog din secolul XXI al fonografului, unul ce redă gusturile mai degrabă decât sunetele, potrivit National Geographic.

Pasionat de mâncare încă din copilărie, când mama lui a scris o carte de bucate, Miyashita a fondat la universitate un program ce explorează interfața dintre tehnologie și simțurile umane.

În 2012, el și un fost doctorand au dezvoltat o „furculiță electrică”, un instrument menit să sporească aroma alimentelor din spitale, ideea fiind aceea de a face ca mâncarea să aibă un gust mai sărat, de exemplu, fără a adăuga de fapt sare, evitând astfel consecințele negative asupra sănătății.

Acesta a fost abia un prim pas pentru Miyashita, care avea planuri mai mari și mai ambițioase. În timp ce furculița electrică ar putea face ca alimentele să aibă un gust mai sărat sau mai acru, Taste Display ar putea reproduce orice aromă.

Iată cum funcționează: limba umană are receptori separați pentru detectarea celor cinci gusturi de bază – dulce, acru, amar, sărat și umami. Dispozitivul lui Miyashita folosește cinci feluri de gel, fiecare conținând o soluție de electroliți care fac ca limba, la contactul cu suprafața, să simtă una dintre acele arome la o intensitate care este ușor de reglat.

Fiecare gel este conectat la un curent electric separat (extrem de slab), iar gustul asociat cu acel gel se diminuează atunci când curentul este amplificat. Aparatul folosește și un al șaselea gel (fără gust), inclus ca să mențină constant nivelul de curent electric, pentru ca limba să fie stimulată în permanență.

Prin ajustarea concentrațiilor celor șase geluri, care poate fi realizată automat, gustul unei prăjituri cu ciocolată, al unei fripturi sau al oricărui alt deliciu poate fi experimentat prin utilizarea acestui dispozitiv, fără aport caloric.

Taste Display a avut inițial forma unei tije care semăna cu un microfon care avea o suprafață concepută pentru a fi linsă. Dar Miyashita are deja o versiune timpurie a unei măști, care permite utilizatorului un contact continuu cu suprafața care conferă aromă, ca parte a unui sistem de realitate virtuală.

De asemenea, el a dezvoltat un „ecran pentru lins” care poate fi atașat la un telefon mobil, permițând unei persoane să urmărească o emisiune de gătit, de exemplu, în timp ce degustă diverse mostre.

Astfel, cineva care se uită la o rețetă pe un site web ar putea afla și ce gust are acel fel de mâncare.

„Acum avem smartphone-uri cu camere, afișaje, microfoane și difuzoare. Dar în curând vom putea merge mai departe și vom încărca și descărca experiențe gustative”, spune Miyashita.

Cum se înregistrează gustul

Miyashita folosește în prezent „senzori de gust” disponibili în comerț, care oferă o măsură cantitativă a celor cinci componente aromatice ale oricărui produs alimentar prelevat. Cercetătorul japonez a elaborat ecuații care transformă datele despre gust în intensități electrice corespunzătoare celor cinci arome.

Senzorii de gust din zilele noastre sunt mașini voluminoase, care procesează datele destul de lent. Miyashita explorează modalități mai rapide și portabile de înregistrare a gustului, cum ar, de exemplu, utilizarea unui dispozitiv asemănător unui termometru care poate fi introdus în alimente, detectând rapid componentele distincte ale aromelor.

Există deja un „contor de sare” portabil, care ar putea fi adaptat pentru a măsura și alte arome. În 10 ani, prezice Miyashita, ar trebui să putem înregistra și să reproducem instantaneu informații despre gust.

Cu toate acestea, mâncarea înseamnă mai mult decât perceperea celor cinci arome de bază în nenumăratele lor combinații.

Mirosul este, de asemenea, o parte importantă a experienței gustative, iar Miyashita experimentează deja cu Smell Display, un aparat care poate reproduce diverse mirosuri.

De asemenea, lucrează la reproducerea senzației de atingere, studiind cum se simte în gură un anumit aliment. În acest scop, lucrează la o tehnică de imprimare 3D folosind o gamă de materiale care au grade diferite de rugozitate.

„Combinând acest lucru cu cercetările despre gust, sperăm să reproducem textura pe care o simți în timp ce mănânci”, spune el.