Margaret Dickson, femeia care a supraviețuit execuției prin spânzurare

La 2 septembrie 1724, Margaret Dickson, o tânără din Scoția, a fost executată prin spânzurare în Edinburgh pentru că își ucisese copilul nou-născut. Și-a susținut nevinovăția până la capăt, dar călăul și-a făcut treaba și a spânzurat-o în fața unei mulțimi numeroase care nu a avut prea multă simpatie pentru criminală, deși aceasta avea doar 22 sau 23 de ani la acea vreme.

După ce medicul a constatat decesul, a izbucnit o ceartă violentă, familia condamnatei luptându-se cu un grup de studenți la medicină ca să intre în posesia cadavrului.

Învierea lui Margaret Dickson, ilustrație din presa scoțiană de epocă. Foto: Pinterest

Astfel de certuri erau obișnuite la acea vreme, deoarece numai trupurile criminalilor executați puteau fi folosite pentru disecție, iar facultatea de medicină din Edinburgh avea nevoie de orice cadavru pe care îl putea obține.

Câteva ore mai târziu, Margaret Dickson stătea la masă la un han, savurând o băutură – putem presupune că a consumat-o în pofida durerii de gât – și astfel s-a născut legenda lui „Maggie cea pe jumătate spânzurată”. Cumva, femeia a supraviețuit execuției și a mai trăit 40 de ani, murind – cu adevărat – în 1765, după cum arată Alison Butler în cartea „Spânzurarea lui Margaret Dickson”.

Margaret Dickson s-a născut în jurul anului 1702. Era vânzătoare ambulantă de pește și sare și s-a căsătorit cu un pescar, care a abandonat-o la scurt timp după nuntă. Prin urmare, Maggie a început să lucreze la un han, unde a și rămas însărcinată (se presupune că tatăl copilului a fost fiul hangiului).

A ascuns sarcina de teamă să nu fie evacuată, să nu rămână fără loc de muncă și să nu fie considerată o desfrânată. A dus sarcina la bun sfârșit, iar copilul fie s-a născut mort, fie a fost într-adevăr ucis. Margaret a așezat cadavrul lângă un râu, fiind incapabilă să-l arunce în apă.

Trupul bebelușului a fost găsit la scurt timp după aceea, iar un medic care l-a examinat a stabilit că fusese viu după naștere, chiar dacă pentru o perioadă scurtă.

Inițial, Margaret a fost acuzată de tăinuirea sarcinii, dar acuzațiile au fost schimbate în omucidere. Tânăra a fost găsită vinovată de un juriu format numai din bărbați, iar judecătorul nu a avut de ales decât să o condamne la moarte prin spânzurare.

În timp ce familia și prietenii transportau sicriul lui Margaret spre cimitir, pentru înmormântare, s-au oprit să bea ceva în amintirea răposatei, la un han. Unul dintre cărăuși s-a uitat la sicriu și a văzut capacul mișcându-se.

Învierea lui Margaret Dickson, ilustrație din presa scoțiană de epocă. Foto: Alamy

S-au auzit bătăi în lemn, capacul a fost îndepărtat și Margaret Dickson, care era cât se poate de vie, a fost scoasă din coșciug. Deși avea umflături la nivelul gâtului, a putut merge spre casă pe picioarele ei. Marea întrebare care s-a născut odată cu „învierea” condamnatei a fost „ce e de făcut din punct de vedere legal?”

Autoritățile au dezbătut cazul și au consemnat inclusiv opinia că avusese loc o intervenție divină. Dar concluzia evidentă a fost că sentința de moarte prin spânzurare fusese dusă la îndeplinire – un medic o declarase moartă, la urma urmei – și, prin urmare, legea nu putea permite o a doua execuție.

S-a născut astfel povestea că, în timp ce se afla în închisoare, Margaret și-a sedus călăul, iar acesta a slăbit frânghia pentru a o lăsa să supraviețuiască. Indiferent cum s-au petrecut lucrurile, tânăra a supraviețuit.

Margaret a devenit faimoasă și a căpătat porecla de „Maggie cea pe jumătate spânzurată”. A suferit de dureri la gât toată viața și este posibil să fi avut chiar o vertebră ruptă, dar detaliile cu privire la viața de după execuția nereușită sunt obscure.

În luna octombrie a aceluiași an, Scots Magazine a publicat un articol care făcea următoarele precizări:

„Marțea trecută, celebra Margaret Dickson (care l-a păcălit atât de abil pe călău) a venit în Edinburgh. Curiozitatea oamenilor să vadă o femeie spânzurată apărând pe străzi a fost atât de mare, încât Margaret ar fi fost călcată în picioare sau înăbușită de mulțime, dar a ajuns în casa lui John Hood (o rudă a ei), care a scos-o pe o ușă din spate.”

Cel mai celebru memorial este barul Maggie Dickson’s, situat la câțiva metri de locul unde femeia a fost spânzurată.


Articol interesant? Dă-l mai departe!

Citește în continuare

Alte articole interesante

Lasă un comentariu