Cu răbdare și meticulozitate ieșite din comun, călugării budiști realizează adevărate opere de artă cu ajutorul nisipului colorat, în cadrul unei tradiții tibetane sacre.
Dat fiind procesul extrem de laborios și îndelungat prin care sunt create aceste figuri, ai crede că sunt păstrate cu deosebită grijă odată ce sunt finalizate. Însă, imediat ce sunt terminate, aceste creații sunt distruse.
Ce este mandala?

În hinduism și în budism, mandalele sunt simboluri spirituale care reprezintă universul. Au o structură geometrică foarte bine definită și pot fi folosite ca instrumente de ghidare spirituală, pentru a stabili un spațiu sacru sau ca ajutor în timpul meditației sau inducerii stării de transă.
Termenul „mandala” provine din limba sanscrită și înseamnă „cerc”. În forma cea mai simplă, mandala este formată dintr-un cerc în interiorul căruia se află mai multe cercuri concentrice sau pătrate mai mici.
Mandala este decorată cu elemente de iconografie tradițională, între care forme geometrice și o multitudine de simboluri spirituale antice.

În budismul tibetan, mandalele sunt create cu nisip colorat, o practică ce poartă denumirea de „dul-tson-kyil-khor”, „mandala din pulberi colorate”.
Culorile pentru mandala sunt realizate cu nisip ce provine din Munții Himalaya, amestecat cu pigmenți precum ocrul sau cărbunele sau chiar cu polen, pentru a obține diverse culori.
În trecut, mandalele nu erau create cu nisip vopsit, ci cu o pulbere obținută prin zdrobirea rocilor colorate. De exemplu, lapis lazuli era folosit pentru albastru, rubinul pentru roșu, smaraldul pentru verde.
Procesul ritual de realizare a mandalei

Crearea unei mandale de nisip începe cu o ceremonie de deschidere, în cadrul căreia călugării rostesc mantre (incantații) și cântă la flaut, tobe și talgere. Apoi, se apucă de treabă.
În primă fază, folosind rigla și compasul, măsoară și trasează cu precizie, cu cretă sau cu creionul, contururile mandalei. Fiecare mandală are un tipar diferit de linii și cercuri, care trebuie desenat cu meticulozitate și în proporțiile potrivite.
Trasarea tiparului durează cel puțin o zi, fiind realizată de mai multe persoane. Odată ce structura este stabilită, călugării așază pe planșă, cu mare grijă și răbdare, nisipul colorat.

Granulele de nisip sunt turnate cu ajutorul unei pâlnii metalice înguste, numită „chakpur”, care este lovită ușor cu o tijă metalică. Loviturile provoacă vibrații care fac ca grăunțele de nisip să se scurgă în cantitatea potrivită în locul potrivit.
În mod tradițional, patru călugări lucrează împreună la o singură mandala, fiecărui monah fiindu-i atribuit un cadran. Cu grijă, aceștia aștern particulele de nisip din centru spre exterior.
Realizarea unei mandale de nisip poate dura câteva săptămâni, datorită cantității mari de muncă de care este nevoie pentru a crea detalii atât de complicate cu ajutorul unui material atât greu de mânuit.

În pofida efortului și timpului necesar pentru a construi mandalele de nisip, operele au o viață foarte scurtă. La scurt timp după finalizarea lor, călugării le distrug în mod deliberat, ca să arate că nimic nu durează pentru totdeauna.
Nisipul este măturat și colectat într-un borcan, iar apoi înfășurat în mătase și transportat la un râu, unde este eliberat înapoi în natură.
În clipul de mai jos, poți vedea în detaliu fascinantul proces de realizare a unei mandale de nisip.
Citește în continuare