5 lucruri neobișnuite pe care le fac ciorile

Ciorile nu sunt niște păsări obișnuite. Au o inteligență sclipitoare și o natură foarte sociabilă. Cercetătorii care le-au testat de-a lungul anilor au făcut niște descoperiri interesante legate de mintea acestor zburătoare.

Rezultatele au fost remarcabile și, pe alocuri, puțin sinistre. Ciorile au dat dovadă de abilități asemănătoare cu cele umane și de o abordare bizară privitoare la moarte.

1. Ciorile care lucrează într-un parc de distracții

Cu aproximativ 20 de ani în urmă, Cristophe Gaborit a observat niște corbi căutând în gunoi. Câțiva ani mai târziu, când lucra într-un parc de distracții din Franța, bărbatul a remarcat că foarte mulți vizitatori aruncă gunoi în parc.

Căutând o soluție, Gaborit și-a amintit de corbi și i-a venit o idee genială – să dreseze câteva ciori de semănătură să adune gunoiul. Ciorile de semănătura aparțin familiei corvidelor și sunt foarte inteligente.

În anul 2000, Gaborit a reușit să dreseze primele două păsări. A folosit un dulăpior special, cu sertare. De fiecare dată când ciorile puneau resturi în sertare, li se oferea câte o gustare.

Cu această metodă, bărbatul a dresat șase ciori să recunoască și să îndepărteze gunoiul. Strângătorii de gunoi cu pene au terminat dresajul în 2018 și în prezent țopăie prin parc, făcându-și meseria.

Articolul continuă mai jos

Abonează-te gratuit la newsletter și vei primi zilnic pe email cele mai interesante articole, filme și recomandări!

Click pentru abonare ▸

Fii fără grijă, nu facem spam.

Gaborit nu este singurul care s-a gândit să folosească aceste păsări inteligente pentru a aduna gunoiul. O firmă olandeză a inventat o mașină inteligentă care ajută la dresarea ciorilor pentru a culege deșeurile de pe stradă.

2. Sunt interesate de ciorile moarte

Ciori moarte
Ciorile se adună în jurul suratelor moarte. Foto: audubon.org

Unii cred că ciorile organizează înmormântări pentru suratele lor moarte. Nu este adevărat, însă nu este greu să înțelegem de ce persistă această opinie.

Unor păsări nu le pasă atunci când dau peste un membru mort al speciei lor. Însă, dacă una dintre ele moare, ciorile se adună în ei, se cheamă între ele și acordă o atenție neobișnuită întregii situații.

Însă ciorile nu îi plâng pe cei morți. Pur și simplu iau cunoștință de faptul că ceva a ucis o cioară – și ele sunt, la rândul lor, ciori. Prin urmare, acel ceva le-ar putea ucide și pe ele. Astfel, păsările încearcă să depisteze amenințarea și să o evite în viitor.

Un studiu realizat în peste 100 de arii de reproducere din SUA a arătat că ciorile îi vedeau pe oamenii care luau în mâini o cioară moartă ca pe o amenințare. Prin urmare, ele nu se hrăneau în apropierea respectivei persoane, nici măcar după ce cioara moartă era îndepărtată din peisaj.

Ciori prietene
Ciorile sunt animale sociale. Foto: nyt.com

Ciorile nu se fereau de voluntarii cu mâinile goale și nici măcar de cei care țineau în mâini porumbei morți. Însă cei care ținuseră în mâini o cioară moartă (și care acum aveau mâinile goale) erau evitați săptămâni la rând.

3. Îi agresează pe corbi

Ciorile și corbii aparțin aceleiași familii și sunt animale asemănătoare. Însă cele două specii nu sunt prietene. Corbii sunt mult mai mari și adeseori mănâncă ouăle ciorilor.

Uneori, mănâncă inclusiv puii de cioară. Dar ciorile nu sunt niște victime ușoare. Recent, cercetătorii au examinat populațiile de corbi și ciori din orașe și au analizat peste 2.000 de relatări venite din partea pasionaților de ornitologie.

Relatările descriau interacțiuni dintre corbi și ciori: adesea, ciorile colaborau pentru a-i face viața grea corbului. Stolurile de ciori sunt atât de agresive, încât corbii evită zonele populate de ele.

Corbi
Ciorile operează adesea în „găști”. Foto: irishexaminer.com

Deși multe specii de păsări folosesc atacuri coordonate pentru a alunga prădătorii, tehnica ciorilor este neîntrecută: câte două, până la cinci păsări atacă într-un escadron bine organizat.

Succesul ciorilor se bazează atât pe natura lor sociabilă, cât și pe natura singuratică a corbilor. Dacă aceștia din urmă ar fi fost mai sociabili și ar fi format propriile stoluri, ciorile ar fi fost depășite de situație.

4. Sunt ranchiunoase

Ar fi bine să nu superi o cioară, pentru că te va ține minte. Un experiment a demonstrat că ciorile nu uită figura celor care le supără.

În 2012, cercetătorii americani din Seattle au răpit niște ciori. Purtând o mască pe care au numit-o în studiul lor „fața amenințătoare”, oamenii de știință au prins 12 păsări.

Ciori si masca
O cioară îl atacă pe cercetătorul care poartă masca amenințătoare. Foto: schemenkabinett.de

Ciorile au fost ținute captive timp de patru săptămâni. În acea perioadă, au fost îngrijite de o persoană care purta o mască diferită, numită „fața de îngrijitor”.

Măștile nu aveau un aspect exagerat amenințător sau prietenos. Erau neutre, însă diferite. Păsările au legat experiența lor de aceste măști. În timpul captivității, au intrat în contact și cu masca amenințătoare, iar imediat după aceea au fost supuse unor scanări cerebrale.

Pentru prima dată, cercetătorii au documentat faptul că creierele ciorilor făceau asocieri negative, în mod similar cu mamiferele.

În cele din urmă, păsările au fost eliberate, iar un experiment ulterior a arătat faptul că ciorile nu uită. După ani de zile, păsările au recunoscut masca amenințătoare purtată de un cercetător. Au croncănit amenințător la adresa lui și l-au atacat.

5. Construiesc unelte complexe

În 2018, un grup de ciori de Noua Caledonie a uimit experții, dând dovadă de abilități întâlnite până atunci doar la primate. Pentru a ajunge la o gustare dintr-o cutie, au construit unelte complexe.

Cioara unelte complexe
Etapele desfășurării experimentului

Este remarcabil faptul că aceste abilități au fost descoperite la păsări. Însă și mai deosebit este faptul că păsările nu au fost deloc dresate. Practic, în timpul experimentului, ciorile trebuiau să manevreze gustarea din cutie cu un obiect lung.

După ce au înțeles acest lucru, păsărilor le-au fost lăsate la îndemână câteva bețe, însă niciunul nu era suficient de lung pentru a ajunge la mâncare.

Secretul consta în asamblarea lor. Când au fost supuse provocării, ciorile au asamblat bucățile în doar 4-6 minute de la debutul experimentului.

După ce a fost construită, unealta lungă a fost folosită pentru a împinge gustarea către o deschizătură din cutie. Pentru asta era nevoie de perseverență și dexteritate, însă și de abilitatea de a gândi în viitor.

Pentru a asambla bucățile, ciorile au gândit anticipativ și și-au imaginat cum ar merge lucrurile înainte să se apuce de treabă.


Te fascinează aceste păsări? Citește și povestea unui stol de ciori care atacă de trei ani un om în mâinile căruia a murit un pui de pasăre.


Distribuie articolul:

Citește în continuare

Lasă un comentariu

>