Cu toții am auzit despre efectele cancerigene ale radiațiilor. Radiațiile ionizante sunt forme de energie cu nume științifice care sună înspăimântător, cum ar fi „razele gama”, „particulele alfa” sau „razele ultraviolete”.

Într-adevăr, radiațiile au efect nociv asupra corpului uman. Însă ele pot fi întâlnite numai în locuri precum Cernobîlul, nu? Ei bine, nu este chiar așa…

De fapt, multe obiecte și alimente obișnuite emană anumite niveluri de radiații. Chiar dacă nu te prăbușești în clipa în care atingi sau consumi ceva de pe această listă, este indicat să cunoști ce anume conțin aceste lucruri. Așadar, iată 15 lucruri obișnuite care ne expun la radiații.

Deoarece conțin izotopul potasiu-40, bananele emit cantități mici de radiații, pe care un dispozitiv Geiger le poate repera. Însă nu trebuie să renunți la banane.

Pentru a te simți rău „de la radiații”, ar trebui să mănânci aproximativ 500.000 de banane. Însă oricine ar sucomba de greață sau de plictiseală cu mult înainte ca radiațiile să apuce să-și facă simțite efectele…

Într-o singură clipă, acest dispozitiv te expune la mai multe radiații decât ar fi cazul dacă ai locui timp de un an la 80 de kilometri de o centrală nucleară.

Din cauza substanțelor radioactive eliberate prin fum, cei care locuiesc la sub 80 de kilometri de o exploatare minieră sunt expuși la mult mai multe radiații decât cei care locuiesc la aceeași distanță de o centrală nucleară.

Rădăcinile copacilor care produc nuci de Brazilia pătrund atât de adânc în pământ, încât ajung în solul bogat în radiu. Radiul, element chimic radioactiv, ajunge apoi în nuci. Firește, în cantități foarte mici.

În anii ’60, fabricanții de obiecte din ceramică foloseau toriu, potasiu-40 și chiar și oxid de uraniu pentru a smălțui vasele. Consumul unor mâncăruri acide din astfel de farfurii poate face ca elementele radioactive să ajungă în corp.

Este vorba despre acele semne care se află pe fiecare hol al clădirilor de birouri și în locuri publice. Rolul lor este să-ți indice ieșirea.

Aceste semne stau aprinse fără electricitate, folosind un izotop de hidrogen denumit tritiu. Acesta este o substanță radioactivă, care dăunează sănătății, dacă este ingerată.

Neoanele cilindrice care produc acea lumină neliniștitoare în clădirile de birouri și în sălile de clasă conțin adeseori izotopul radioactiv krypton-85. Totuși, celelalte substanțe chimice – care nu sunt radioactive – folosite la aceste neoane sunt și mai dăunătoare.

Pentru a detecta fumul, unele detectoare utilizează americium-241, un izotop radioactiv. Din fericire, elementul este izolat cu o serie de folii și alte materiale. Așa că, dacă nu îl ingerezi, nu ai de ce să te temi.

Lutul de bentonită care compune granulele din litiera pentru pisici conține uraniu și toriu. Probleme pot apărea atunci când nisipul pentru pisici ajunge în gropile de gunoi sau în apa potabilă.

Hârtia își primește luciul de la o argilă albă, denumită caolin. La fel ca în cazul nisipului pentru pisici, materialul este radioactiv, deoarece conține urme de uraniu și toriu.

Blaturile de granit, adesea folosite în bucătării, conțin urme de uraniu și toriu. Uraniul se descompune în radiu, care se descompune mai apoi într-un gaz numit radon, care poate afecta serios sănătatea. Din fericire, cea mai mare parte a lui rămâne în structura granitului.

Nu este un mister faptul că aparatura de imagistică medicală emite radiații. O singură radiografiere a toracelui emite, în doar o secundă, o cincime din cantitatea de radiații pe care o centrală nucleară are voie să o emită într-un an întreg (detalii).

O tomografie craniană emite cam de opt ori mai multe radiații decât li se permite centralelor nucleare să emită într-un an întreg.

Frunzele de tutun conțin urme de poloniu-210, elementul pe care autoritățile ruse sunt suspectate că l-au folosit pentru a-l asasina pe Alexander Litvinenko, un inamic politic al regimului de la Kremlin.

În timp, elementul se acumulează în plămânii și în organele fumătorului.

Telefoanele mobile emit unde radio, care ar putea crește riscul de cancer sau ar putea altera funcționarea creierului. Din păcate, studiile care atestă efectele nocive ale telefoanelor mobile asupra sănătății sunt prea puțin menționate în mass-media.

Chiar dacă industria de telecomunicații este interesată de promovarea unei imagini inofensive în ceea ce privește radiațiile non-ionizante (cum sunt cele emise de telefoane), un articol științific care merită citit cu mare atenție este acesta (publicat în Scientific American).

Studiul arată că șoarecii de laborator expuși chiar și la doze foarte mici de radiație emisă de telefoane și routere WiFi au dezvoltat o formă foarte rară de tumoare a celulelor nervoase Schwann.