Istoria Titanicului este plină de povești despre oameni care și-au pierdut viața și oameni care au fost salvați. S-au scris atât de multe despre mitul navei, încât dispunem de o multitudine de date despre aceasta și pasagerii săi.
Analizând aceste date, care sunt folosite astăzi în multe simulări, putem afla cine a fost cel mai norocos pasager de pe Titanic; bineînțeles, conform statisticilor. Surprinzător, cel mai norocos pasager de pe Titanic și-a salvat viața chiar dacă algoritmii de statistică actuali îi atribuie o probabilitate aproape nulă de scăpa de pe navă.
Cum spuneam, cu datele despre pasagerii Titanicului și despre soarta lor – dacă au supraviețuit sau nu scufundării -, se fac deseori exerciții și teste legate de statistică și de anumite tipuri de algoritmi.
De obicei, se încearcă să se calculeze dacă o persoană va supraviețui sau nu, în funcție de vârstă, sex, clasa în care a călătorit, dacă a călătorit singură sau cu familia, cât a plătit pentru bilet, din ce port s-a îmbarcat și alte câteva detalii.
Știm ce s-a întâmplat cu cele 2.208 persoane aflate la bord. Și știm cine au fost cei 1.496 care au murit și cei 712 care au fost salvați. Cu ajutorul acestor date, poți evalua cât de bun este un algoritm în încercarea de a prezice dacă cineva va fi salvat sau nu, pe baza tuturor acestor caracteristici pe care le-am menționat.
Probabil că nu ți-ar trece niciodată prin cap să cauți numele celei mai norocoase persoane de la bordul Titanicului. Adică, al omului care avea cele mai mici șanse de supraviețuire și totuși a scăpat cu viață din dezastru.
Citind cartea „Arta statisticii”, de David Spiegelhalter (o carte bună, dacă te interesează subiectul), vei afla că autorul chiar a făcut acest exercițiu.
Spiegelhalter a luat diferite modalități de a prezice supraviețuirea sau moartea fiecărui pasager și l-a căutat pe cel mai norocos. Desigur, toți acești algoritmi pot fi îmbunătățiți și se pot face ajustări care să schimbe oarecum rezultatul.
Dar, folosind o combinație de metode foarte simple și aproape lipsite de logică, împreună cu diferiți algoritmi de clasificare, regresie și rețele neuronale, Spiegelhalter a stabilit că norocosul a fost Karl Dahl.
Karl Dahl avea puține șanse să supraviețuiască, dar a reușit
În mai multe cazuri i s-a dat o probabilitate de supraviețuire practic zero, dar adevărul este că norvegianul Karl Dahl a supraviețuit. Bărbatul avea 45 de ani în 1912, când s-a produs dezastrul.
S-a născut în Norvegia, dar a emigrat în Australia la vârsta de 26 de ani, unde a lucrat ca tâmplar, și intenționa să se întoarcă în țara sa natală. Însă, când a ajuns la Londra, s-a răzgândit și a decis să cumpere un bilet la clasa a treia pe Titanic, pentru 8 lire sterline.
Călătorea singur, iar numărul biletului său a fost 7.598. S-a îmbarcat la Southampton și voia să ajungă în Dakota de Nord, în Statele Unite, unde locuiau mama sa și câțiva membri de familie.
Ciocnirea de aisberg l-a aruncat pe Dahl din pat. După ce s-a îmbrăcat în haine călduroase, a mers pe punte să vadă ce s-a întâmplat și a avut norocul să ajungă într-o barcă de salvare (numărul 15), deși era atât de plină, încât ceilalți pasageri au încercat să-l arunce în apă.
Totuși, nu au reușit, astfel că Dahl a supraviețuit și a ajuns la New York. A trăit până în 1933, fiind apoi înmormântat în Norvegia, unde pare să se fi întors în cele din urmă, așa cum intenționa înainte de a se răzgândi și de a se îmbarca pe Titanic.
În continuare, descoperă povestea lui Masabumi Hosono, japonezul îndemnat să se sinucidă pentru că nu s-a scufundat odată cu Titanicul, apoi află 5 curiozități despre Titanic, vasul înghițit de apele Atlanticului.
