K-19 „Hiroshima”, cel mai ghinionist submarin al Uniunii Sovietice

În dimineața zilei de 15 noiembrie 1969, în plin Război Rece, submarinul nuclear sovietic K-19 s-a ciocnit cu submarinul american USS Gato în Marea Barents, la o adâncime de 60 de metri.

Submarinul american, aflat într-o misiune secretă de recunoaștere, nu a suferit mari pagube și și-a continuat ruta, dar submarinul sovietic nu a fost la fel de norocos.

Submarinul K-19
Submarinul K-19. Foto: Wikimedia

Echipajul a reușit să aducă submersibilul la suprafață, constatând că unul dintre sonare și tuburile torpilelor fuseseră avariate.

În mod surprinzător, ciocnirea nu a dat naștere unui incident diplomatic, iar submarinul K-19 a fost reparat de sovietici și trimis din nou în misiuni.

Accidentul de pe 15 noiembrie 1969 a fost doar un eveniment dintr-un șir lung de tragedii prin care a trecut submarinul K-19, a cărui soartă, văzută astăzi retrospectiv, pare să fi fost blestemată.

Submarine
Foto: Pinterest

În timpul construirii și de-a lungul funcționării sale, submarinul a fost implicat în numeroase accidente soldate cu pierderi de vieți omenești. Din acest motiv, marinarii și ofițerii de marină l-au poreclit „Hiroshima”.

Morți pe șantierul naval

Pentru K-19, ghinionul a început încă de pe șantierul de construcție. K-19 a fost unul dintre primele două submarine sovietice de clasa 658, prima generație de submarine nucleare echipate cu rachete balistice.

La sfârșitul anilor ’50, Uniunea Sovietică se străduia din răsputeri să ajungă din urmă SUA în ceea ce privește dezvoltarea de submarine nucleare. K-19 a fost unul dintre rezultatele acestui proiect, realizat în grabă.

Santier naval
Șantierul naval de la Severodvinsk. Foto: Moscow Times

Submarinul a fost construit pe șantierul naval de la Severodvinsk, din Nordul Rusiei. În timpul lucrărilor au avut loc numeroase accidente, iar mai mulți muncitori și-au pierdut viața.

Doi dintre ei au murit într-un incendiu, iar ulterior șase femei care lipeau căptușeala de cauciuc a unei cisterne de apă au decedat din cauza vaporilor toxici emanați de adeziv.

De asemenea, în timpul încărcării rachetelor, un electrician a fost zdrobit de învelitoarea unuia dintre tuburile de rachetă. Tot atunci, un inginer a căzut între două compartimente și a decedat.

Semne de ghinion încă de la „botez”

Submarinul K-19 01
Foto: Pinterest

Submarinul a fost lansat la apă și „botezat” la 8 aprilie 1959. În ciuda tradiției, un bărbat – nu o femeie – a fost ales să spargă sticla de șampanie.

Sticla nu s-a spart, iar astfel de incidente sunt considerate de marinari drept un semn de ghinion. Superstițiile marinarilor aveau să se împlinească…

La începutul anului 1960, a avut loc primul incident. Din cauza neatenției în timpul schimbării de ture, echipajul a operat necorespunzător reactorul nuclear de la bord, iar una dintre barele de comandă a fost îndoită.

Capitanul submarinului
Căpitanul Nikolai Vladimirovici Zateiev, în medalion. Foto: Wikimedia

Incidentul a întârziat prima misiune a submarinului, iar căpitanul și mai mulți membri ai echipajului au fost degradați militar. Comanda K-19 i-a fost încredințată căpitanului Nikolai Vladimirovici Zateiev, un ofițer ambițios și capabil.

După mai multe scufundări de încercare, calitatea îndoielnică a submarinului a ieșit la suprafață. Învelișul de cauciuc de pe carenă a căzut, compartimentul reactorului s-a inundat.

A fost nevoie de reparații suplimentare, dar oficialii sovietici au ales să ignore problemele, pentru a nu rămâne în urmă în cursa înarmării. Pe 30 aprilie 1961, submarinul a fost, în sfârșit, dat în funcțiune, cu un echipaj de 139 de oameni.

Accidentul nuclear

În timpul primei misiuni oficiale, K-19 participa la un exercițiu în Atlanticul de Nord, în sudul Groenlandei. Pe 4 iulie 1961, submarinul a înregistrat o nouă defecțiune.

Sistemul de răcire a reactorului nuclear s-a defectat, iar temperatura miezului reactorului a crescut periculos de mult. Mai mult, sistemul de comunicare radio la mare distanță era defect, iar echipajul nu putea contacta specialiștii de la Moscova.

Reactorul a fost oprit, dar a continuat să se încălzească, ajungând la temperatura de 800 de grade Celsius. Putea avea loc oricând o explozie, astfel că Zataiev a ordonat unor membri ai echipajului să intre în camera reactorului și să improvizeze un sistem de răcire.

Oamenii erau conștienți de pericolele expunerii la radiații, dar au urmat ordinele, cu toate că nu dispuneau de echipament de protecție.

Au reușit să repare sistemul de răcire, dar expunerea la radiații și-a spus cuvântul. Toți bărbații au fost internați în spital și au murit într-o lună de la incident.

K-19 accident
Foto: Pinterest

De asemenea, aburul radioactiv degajat la momentul deschiderii camerei reactorului a ajuns în sistemul de ventilație al submarinului, contaminând întreaga navă.

Căpitanul Zataiev a abandonat misiunea și s-a îndreptat spre sud, în speranța că va primi ajutor. Un distrugător american a interceptat mesajul SOS trimis de pe K-19 și a oferit asistență, dar Zataiev a refuzat, de teamă ca gestul său să nu fie considerat un act de trădare.

Într-un final, un submarin S-270 a venit în ajutor. În ciuda ordinelor de a rămâne la bordul K-19 și de a aștepta ca acesta să fie tractat, căpitanul a evacuat submarinul, pe S-270.

Salvare
Foto: Pinterest

În următorii doi ani, alți 15 membri ai echipajului au murit din cauza radiațiilor. K-19 a fost repus în funcțiune la doar câteva luni de la accident, dar ghinionul nu s-a terminat.

Morțile se țin lanț, sovieticii nu renunță la submarin

La 15 noiembrie 1969, K-19 s-a ciocnit cu submarinul american USS Gato, dar a fost din nou reparat și repus în funcțiune.

La 24 februarie 1972, în timp ce se afla la o adâncime de 120 de metri în apropierea coastei Canadei, submarinul a luat foc. În incendiul care fusese cauzat de o defecțiune tehnică au murit 28 de marinari.

Submarinul a ieșit la suprafață și echipajul a fost evacuat, cu excepția celor 12 marinari blocați în camera torpilelor de la pupa. Din cauza condițiilor din camera motoarelor, camera torpilelor a rămas inaccesibilă.

Într-un final, nava a fost tractată la Severomorsk pe 4 aprilie, iar cei 12 oameni au fost salvați după ce au petrecut mai bine de o lună, pe întuneric și fără încălzire, în camera torpilelor.

Operațiunea de salvare care a durat mai bine de 40 de zile și a implicat peste 30 de nave. Deși era clar pentru toată lumea că submarinul are probleme mari, a fost reparat și repus în funcțiune.

Submarinul K-19 „Hiroshima” a mai funcționat încă 18 ani, fiind scos din uz la 19 aprilie 1990.


Distribuie:

Citește în continuare

Abonează-te gratuit la newsletter și vei primi în fiecare dimineață pe email cele mai interesante articole, filme și recomandări.
Fii fără grijă, nu facem spam.
>