Judit Polgár, jucătoarea de șah educată să devină geniu

Pregătirea temeinică începută la o vârstă fragedă a propulsat-o pe Judit Polgár în rândul elitelor șahului, un univers care părea destinat exclusiv bărbaților. A doborât record după record, devenind cel mai tânăr mare maestru din istorie și prima femeie care a învins un campion mondial.

În spatele acestor realizări nu au stat abilități mentale „dintr-o altă dimensiune”, ci un plan strălucit conceput de părinți.

Judit Polgár în 2008. Foto: Wikimedia

Deschiderea este prima mișcare într-un joc de șah; există multe variații, fiecare cu avantajele și dezavantajele sale. Într-una dintre acestea, pionul alb este oferit adversarului „pe tavă”, într-o mișcare a cărei dezvoltare ulterioară ar trebui să-i ofere inițiatorului un avantaj.

Acesta este gambitul damei, o deschidere clasică de șah pe care Judit Polgár o cunoaște perfect, deoarece este cea mai bună jucătoare de șah din istorie.

Serialul omonim – „Gambitul Damei” -, lansat recent de Netflix, transpune în personajul principal, Beth Harmon, trăsăturile, caracterul și traiectoria extraordinară a lui Polgár.

Judit (dreapta) și Zsófia Polgár în 1988. Foto: Wikimedia

Multă vreme, șahul a fost un joc discreditat. Competițiile de cel mai înalt nivel se desfășurau departe de lumina reflectoarelor, lucru care s-a schimbat după Al Doilea Război Mondial.

În a doua jumătate a secolului XX, dominația jucătorilor sovietici era copleșitoare. Numele campionilor mondiali – Mihail Tal, Tigran Petrosian, Boris Spasski, Anatol Karpov și Garry Kasparov – erau comparabile cu cele ale lui Iuri Gagarin sau Valentina Tereșkova, o sursă de mândrie în Războiul Rece.

În logica acestui conflict, un singur american se putea confrunta cu rușii: Bobby Fischer. De fapt, unele dintre trăsăturile acestuia pot fi identificate și în protagonista din „Gambitul Damei”.

Judit Polgár, un diamant șlefuit prin educație

Laszlo, Judit și Zsófia Polgár. Foto: Wikimedia

Dar viața lui Judit Polgár, precum și a celor două surori mai mari ale ei, a fost croită intenționat astfel încât să-și găsească locul printre cei mai buni șahiști din lume.

Încă dinainte de a se naște, părinții ei știau că educația pe care aveau să i-o dea urma să fie cu mult diferită de cea pe care o primesc copiii de obicei.

Viața fetelor din familia Polgár se învârtea în jurul careului alb-negru. Maxima lui Laszlo Polgár, tatăl fetelor, era:

„Geniile nu se nasc, ci se fac”.

Cu această idee în minte, soții Laszlo și Klara Polgár au conceput pentru cele trei fete un plan educațional revoluționar: nu au fost trimise la școală, ci au fost educate acasă, unde șahul a devenit un instrument fundamental al procesului de învățare.

Istoria începe, de fapt, cu câțiva ani înainte de venirea pe lume a fetelor, când Laszlo Polgár nici măcar nu avea soție. El însuși pasionat de șah, s-a înhămat la un proiect de cercetare colosal: a studiat biografiile a 400 de intelectuali de seamă, de la Socrate la Einstein, în căutarea răspunsului la întrebarea: „Cum devii geniu?”

A observat un numitor comun în biografiile studiate: toți protagoniștii au început încă din fragedă copilărie să se pregătească intensiv într-un anumit domeniu.

Laszlo Polgár și cele trei fiice ale sale. Foto: Wikimedia

Acest fapt l-a convins pe Polgár că performanțele extraordinare ale unui om, pe care lumea le pune de obicei pe seama genialității, au de-a face mai mult cu munca decât cu zestrea genetică.

Convins că putea crea genii prin educație, Laszlo Polgár s-a căsătorit cu Klara în URSS, apoi s-au mutat în Ungaria. Imediat după nașterea fetelor, cei doi au explorat mai multe variante de curricule pentru educarea acestora.

În cele din urmă, au decis ca șahul să fie pilonul central. Celelalte discipline pe care au pus accent au fost limbile străine și matematica.

Potrivit lui Laszlo Polgár, orice copil se naște cu „sămânța” genialității, dar va deveni geniu doar dacă educația lui începe la vârsta de trei ani, iar de la vârsta de șase ani se dedică unui anumit domeniu (în care va face performanță).

Spre surprinderea prietenilor cuplului Polgár – care priveau cu mult scepticism metodele celor doi – cea mai mare dintre cele fete, Zsuzsa, a ajuns o jucătoare recunoscută, câștigând turneu după turneu.

În acest context, când Judit a început să iasă în evidență și să își eclipseze sora cu performanțele sale nemaipomenite, atenția tuturor s-a îndreptat din nou spre familia Polgár.

Născută în 1976 la Budapesta, Judit a câștigat la vârsta de 12 ani medalia de aur la Jocurile Olimpice, reprezentând Ungaria și făcând echipă cu surorile sale.

În 1998, Polgár l-a învins pe Anatol Karpov . La acea vreme, Karpov era campion mondial al FIDE. Foto: Wikimedia

După această experiență, nu a mai dorit niciodată să participe la competiții feminine, ci doar la turnee absolute.

Pătrundea astfel într-o lume rezervată bărbaților, performanță pe care anterior o mai obținuseră doar două femei – Vera Menchik și Sonja Graf – două adevărate deschizătoare de drumuri, dar care, totuși, nu au reușit să meargă atât de departe precum Polgár.

Mare maestru la 15 ani

Menționarea tuturor realizărilor ei este o sarcină dificilă. Judit Polgár a doborât recordul excentricului Bobby Fischer, devenind mare maestru la 15 ani.

După ce a renunțat la campionatele feminine, a fost membru al echipei olimpice de șah din țara sa timp de opt ediții.

În 1993, Polgár l-a învins pe fostul campion mondial Boris Spasski. Foto: Wikimedia

Din 1989 până la retragerea sa din competiții, în 2014, a rămas pe locul 1 pe lista celor mai bune jucătoare de șah din lume, iar în 2005 a reușit să fie clasată pe locul 8 pe lista absolută, dominată complet de bărbați.

De-a lungul întregii cariere de jucătoare de șah, cum abilitățile sale se aflau la nivelul elitei sportive, tânăra a avut ocazia să se măsoare cu cele mai reputate figuri din istorie.

De fapt, i-a învins pe toți în toate tipurile de joc. Spassky, Karpov, Kasparov, Topalov, Anand, Fischer, Carlsen… niciunul nu a scăpat de geniul excepțional al lui Judit Polgár.

Judit Polgár versus Garry Kasparov

În 2002, Judit Polgár l-a învins pe Garry Kasparov. Foto: AP

Unul dintre cele mai cunoscute episoade se referă la o partidă jucată cu campionul mondial la șah vreme de 15 ani, Garry Kasparov.

În timpul primei lor confruntări, în care Polgár a fost învinsă, camera care a înregistrat jocul a captat o mișcare greșită din partea lui Kasparov, lucru menționat de tânăra din Ungaria.

Pe lângă faptul că nu a recunoscut această presupusă eroare, șahistul a făcut câteva comentarii disprețuitoare despre ea și despre statutul ei de femeie.

Mai târziu, într-o altă partidă, Polgár l-a învins pe Kasparov. Era pentru prima dată când o femeie îl bătea pe cel mai bun șahist din lume.

În ciuda tinereții sale, Judit Polgár a decis să se retragă din competițiile de top în 2014. De atunci, a rămas legată de lumea șahului în mai multe moduri, inclusiv asumându-și funcția de antrenor principal al echipei naționale ungare de șah.

De asemenea, conduce o fundație care îi poartă numele și care urmărește obiectivul de a transforma șahul într-un instrument educațional din copilărie.

Ca să știi mai mult, citește cartea „Mintea. O călătorie spre centrul ființei umane”

Ce este mintea? Din ce este făcută, de fapt, adevărata experiență a sinelui? Cum diferă mintea de creier? Cartea îl conduce pe cititor într-o călătorie profund personală și științifică spre adâncurile conștiinței, pe tărâmul experienței subiective și în cotloanele procesării informației – descoperind însușirea de autoorganizare a minții, care se manifestă atât din organismul uman, cât și din relațiile pe care le avem unul cu altul și cu lumea înconjurătoare.
Cartea „Mintea. O călătorie spre centrul ființei umane” se găsește cu reducere pe Cărturești sau pe Libris.


Articol interesant? Dă-l mai departe!

Citește în continuare

Alte articole interesante

Lasă un comentariu