Pentru traiul auster pe care a ales să îl ducă, Jose Mujica, politicianul care a condus Uruguayul între 2010 și 2015, este supranumit „cel mai sărac președinte din lume”.

Aproape peste tot în lume, stilul de viață al politicienilor diferă fundamental de cel al electoratului lor. Însă fostul președintele al Uruguayului a ales să trăiască la fel ca majoritatea votanților săi.

Își dona 90% din salariul de președinte

Jose Mujica a refuzat să locuiască în casa de lux pe care statul o pune la dispoziția președintelui. În schimb, a ales să trăiască la ferma soției sale, situată la periferia capitalei (Montevideo), la capătul unui drum de pământ.

Fostul președinte și soția sa (care a fost vicepreședinte al țării între septembrie 2017 și martie 2020) lucrează pământul de unii singuri, crescând flori.

Datorită stilului de viață auster și pentru că, pe parcursul mandatului, Mujica dona aproximativ 90% din salariul său lunar (echivalentul a 12.000 de dolari) organizațiilor caritabile, presa l-a numit „cel mai sărac președinte din lume”.

După efectuarea donațiilor – de care beneficiau oamenii săraci și micii antreprenori – salariul lui Mujica ajungea la aproximativ 770 de dolari, echivalentul salariului mediu din Uruguay.

În 2010, declarația sa de avere – la fel ca în România, în Uruguay este obligatorie pentru toți politicienii – menționa suma de 1.800 de dolari, valoarea automobilului Volkswagen Beetle din 1987 pe care Mujica îl conducea.

În 2011, Mujica a adăugat în declarație jumătate din bunurile soției sale – terenuri, tractoare și o casă -, ajungând la 215.000 de dolari. Spre comparație, predecesorul său, Tabare Vasquez, declarase o avere de trei ori mai mare.

O alegere conștientă

În anii ’60 și ’70, Jose Mujica a făcut parte din gherilele Tupamaros, un grup armat de stânga inspirat de revoluția cubaneză. A fost împușcat de șase ori și a petrecut 12 ani în închisoare.

Și-a executat cea mai mare parte a detenției în condiții dure și la carceră, în izolare. A fost eliberat în 1985, când Uruguayul a revenit la democrație.

Într-un interviu acordat BBC în 2012, Mujica a declarat că anii petrecuți în închisoare l-au ajutat să-și formeze o altă perspectivă asupra vieții.

„Mi se spune «cel mai sărac președinte», dar eu nu mă simt sărac. Săraci sunt cei care muncesc doar ca să mențină un stil de viață costisitor și vor tot mai mult”, a afirmat Mujica.

Stilul lui de viață este un chestiune ce ține de libertate, a spus fostul președinte.

„Dacă nu ai foarte multe lucruri, nu trebuie să lucrezi toată viața ca un sclav ca să le menții. Astfel, ai mai mult timp pentru tine. Poate par un om excentric, dar asta este alegerea mea”, a conchis politicianul.

Controverse legate de Mujica

Deși a fost iubit de mulți pentru stilul său de viață, Mujica și-a atras și foarte multe critici, în special în ultimii ani de mandat.

Una dintre deciziile care i-au cauzat scăderea popularității a fost susținerea adoptării unei legi care legaliza avorturile pentru sarcinile de până la 12 săptămâni.

Mujica s-a pronunțat și în favoarea legalizării consumului de canabis, spunând că o astfel de măsură va duce la scăderea traficului de droguri.

Surprinzător, o mare parte din uruguayeni nu au fost de acord cu propunerea legislativă, președintele pierzând din nou din popularitate.

După ce mandatul de președinte a luat sfârșit, Mujica a obținut un mandat de senator, la care a renunțat în 2018. Viața neobișnuită a fostului președinte uruguayan a devenit subiect de film.

În 2013, regizorul sârb Emir Kusturica a filmat un documentar despre viața lui Mujica. Filmul, denumit „El Pepe, una vida suprema”, a fost lansat în 2018.

Tot în 2018, regizorul uruguayan Alvaro Brechner a lansat filmul „Noaptea de 12 ani”, bazat pe anii petrecuți în detenție de Mujica.

Filmul a avut premiera la cea de-a 75-a ediție a Festivalului Internațional de Film de la Veneția și a fost propunerea Uruguayului pentru cel mai bun film străin la Premiile Oscar.