Jocurile de la Woldenberg, olimpiada organizată de prizonieri într-un lagăr nazist

În 1944, prizonierii de război polonezi din lagărul Oflag II-C, situat în apropierea orașului german Woldenberg (în prezent, Dobiegniew, Polonia), au organizat propriile Jocuri Olimpice.

După ce au confecționat un steag olimpic din cearșafuri și eșarfe, sute de ofițeri polonezi s-au întrecut în probe sportive, dar și în probe artistice, precum sculptura sau pictura, sub privirile atente ale naziștilor.

Lagărul funcționa ca un adevărat oraș

Oflag C-II exterior
Una dintre clădirile lagărului. Foto: Wikimedia

Oflag II-C (în limba germană, oflag era prescurtarea expresiei lagăr pentru ofițeri) a fost înființat chiar după invadarea Poloniei de către Germania nazistă. La început, aici erau deținuți 500 de ofițeri polonezi, care munceau zi și noapte la construirea clădirilor lagărului.

Lucrările au fost finalizate în 1942, iar la acel moment unitatea se întindea pe 24 de hectare și găzduia aproximativ 7.000 de ofițeri, potrivit History.

În multe privințe, deși dură, viața prizonierilor de la Woldenberg era cu siguranță mai ușoară decât a celor din alte lagăre naziste care împânzeau Europa. Prizonierii din Oflag II-C erau tratați în mare parte conform prevederilor Convenției de la Geneva.

Li se permitea să facă sport și să participe la activități intelectuale. Jucau fotbal și învățau filozofie, drept și matematică în cadrul unor cursuri predate de ofițeri care erau profesori și învățători în viața civilă.

Asistau la piese de teatru puse în scenă de regizori profesioniști și cântau în orchestra lagărului.

Lagărul de la Woldenberg era, de fapt, un mic oraș. Includea șase săli de lectură, două bucătării, cantine, o sală de teatru, o cafenea și o clădire pentru administratorii polonezi ai lagărului. Convenția de la Geneva le permitea ofițerilor prizonieri de război să își formeze o oarecare formă de autoguvernare.

Dar libertatea era doar aparentă. Întregul perimetru era înconjurat de un gard dublu de sârmă ghimpată, înalt de 2.5 metri. Existau opt turnuri de pază dotate cu mitraliere ușoare și grele, proiectoare mobile și telefoane, potrivit site-ului Muzeului Woldenberg din Dobiegniew.

Câștigătorii au primit diplome și medalii din hârtie

Alergare
Foto: Yahoo News

În 1944, după ce Jocurile Olimpice de vară care urmau să se desfășoare la Londra au fost anulate din cauza conflictului, prizonierii de la Woldenberg au fost lăsați să-și organizeze propria lor Olimpiadă, sub privirile atente ale gardienilor naziști.

La 23 iulie 1944, după ce au primit permisiunea din partea conducerii lagărului, ofițerii polonezi s-au adunat în curte pentru a ține ceremonia de deschidere a Jocurilor. Steagul olimpic fusese confecționat dintr-un cearșaf și eșarfe colorate.

Pe parcursul Jocurilor, care au durat 21 de zile, 369 de prizonieri au concurat în mai multe probe, printre care fotbal, handbal, baschet și atletism.

Mai multe sporturi, precum scrima, aruncarea cu sulița, tirul cu arcul și săritura cu prăjina, au fost excluse deoarece gardienii nu puteau risca să le înmâneze deținuților echipamente sportive pe care aceștia le-ar fi putut folosi pe post de arme.

De asemenea, proba de box nu a avut loc, deoarece prizonierii de război subnutriți s-au dovedit a fi prea fragili pentru a lupta.

Pe de altă parte, au fost introduse probe noi, precum șahul, sculptura, pictura și alte arte. Câștigătorii au primit diplome și medalii confecționate din hârtie.

Decenii mai târziu, prizonierul care a organizat evenimentul a donat steagul „olimpic” al Jocurilor de la Woldenberg Muzeului Sportului și Turismului din Varșovia.

Steagul Olimpic
Steagul confecționat dintr-un cearșaf și eșarfe colorate. Foto: Muzeul Sportului și Turismului din Varșovia

„Jocurile Olimpice” organizate în acel an la Woldenberg rămân unul dintre cele mai neobișnuite evenimente din istoria conflictului, o celebrare a perseverenței și a compasiunii în mijlocul distrugerilor cauzate de război.

Au existat și alte evenimente de acest fel

Deși pare greu de crezut, Jocurile din 1944 de la Woldenberg nu au fost singurele, și nici primele pseudo-olimpiade organizate într-un lagăr de prizonieri de război.

În 1940, tot din cauza războiului, adevăratele Jocuri Olimpice, care urmau să aibă loc la Tokio, au fost transferate la Helsinki, Finlanda, pentru ca ulterior să fie anulate.

Jocuri Langwasser
Foto: Yahoo News

La aflarea veștii, prizonierii de mai multe naționalități aflați în lagărul german de prizonieri de război din Langwasser, Germania, au organizat o competiție denumită „Jocurile Internaționale ale Prizonierilor de Război”.

Jocurile de la Langwasser s-au desfășurat în secret, deoarece pedepsele pentru încălcarea regulilor lagărului erau drastice.

La Langwasser, prizonieri din Belgia, Franța, Marea Britanie, Norvegia, Polonia, Rusia și Iugoslavia au organizat în secret o ceremonie de deschidere, cu un steag cu inele olimpice desenate cu creionul.

Câțiva au recitat un jurământ „în numele tuturor sportivilor ale căror stadioane sunt împrejmuite cu sârmă ghimpată”.

Ca să știi mai mult, citește „Miturile celui de-Al Doilea Război Mondial”

Propaganda intensă desfășurată de ambele părți beligerante de-a lungul celui de-Al Doilea Război Mondial a dat naștere unor mituri care supraviețuiesc și astăzi. Cu toate că aceste mituri au ajuns să aibă rang de adevăr pentru cea mai mare parte a oamenilor, ele rămân, totuși, eronate. Cu ajutorul documentelor istorice, autorii acestei cărți demontează, în 23 de eseuri scrise pe înțelesul tuturor, câteva dintre aceste legende. Ce s-a întâmplat, de fapt, la Pearl Harbor? Erau membrii trupelor SS niște luptători de elită? A pierdut Germania războiul din cauza lui Hitler? Citind această carte, vei descoperi răspunsul la aceste întrebări și vei afla adevărul despre câteva dintre miturile celui de-Al Doilea Război Mondial.

„Miturile celui de-Al Doilea Război Mondial” se găsește cu reducere pe Cartepedia, Cărturești sau Libris.


Articol interesant? Dă-l mai departe!

Citește în continuare

Alte articole interesante

Lasă un comentariu