James Fallon, profesorul de psihiatrie care a descoperit accidental că este psihopat

În timp ce studia scanări cerebrale pentru a depista tipare specifice psihopaților, James Fallon a descoperit că propriul său creier se potrivea perfect acestui profil.

Nimeni nu i-a spus lui James Fallon că este psihopat. Sau poate că, într-un fel, i s-a spus. Când era tânăr, oamenii aflați în poziții de autoritate – un preot, un profesor, tatăl unui prieten – i-au spus în repetate rânduri că avea ceva ciudat. Ceva întunecat și nedeslușit.

Scanarea care i-a dovedit lui James Fallon că este psihiopat. Foto: James Fallon

Însă Fallon nu i-a luat în seamă. Mulți ani mai târziu, ca profesor de psihiatrie la Universitatea din California, Fallon și-a descoperit de unul singur „mintea psihopată”.

Potrivit CBC, Fallon a făcut descoperirea accidental. La sfârșitul anilor ’80, universitatea a achiziționat un scanner PET. Cei acuzați de crimă erau aduși în cătușe la universitate pentru a li se scana creierul.

În deceniile care au urmat, universitatea a adunat multe astfel de scanări cerebrale. Iar când le-a studiat, Fallon a observat câteva tipare. Anumite zone ce apar luminoase la creierele normale apăreau întunecate în cazul creierelor criminalilor.

Lizzie Borden a fost suspectul principal în cazul crimei tatălui său și a mamei vitrege. A fost judecată în 1892, dar a fost achitată. James Fallon a descoperit că între el și Lizzie Borden existau legături de familie îndepărtate. Foto: Wikimedia

Fallon și-a dat seama că a descoperit ceva și a participat la mai multe colocvii la care și-a prezentat cercetările. Între timp, alte două evenimente curioase se desfășurau în viața lui.

Două coincidențe bizare

Prima coincidență a apărut când mama sa i-a spus despre existența unei cărți care conținea istoria familiei tatălui său. Erau oameni care nu difereau cu mult de criminalii pe care îi studia Fallon.

Thomas Cornell Jr., un colonist timpuriu, care a fost condamnat și spânzurat pentru că și-a ucis mama, era un strămoș direct al lui Fallon.

Și Lizzie Borden, care a fost judecată pentru că și-a ucis cu toporul tatăl și mama vitregă, la sfârșitul secolului XIX, îi era verișoară îndepărtată.

Cea de-a doua coincidență s-a iscat datorită cercetărilor pe care Fallon le desfășura asupra bolii Alzheimer. Echipa făcuse scanări cerebrale ale pacienților, însă aveau nevoie de un grup de control.

A crezut că este o farsă

Așa că Fallon și-a adus membrii familiei și i-a supus la scanări, alături de el însuși. Conform Smithsonian Magazine, când se uita peste scanările familiei sale, a văzut una care arăta identic cu scanarea unui criminal pe care îl studiase.

A crezut că tehnicienii din laborator îi jucaseră o farsă, punând scanarea unui psihopat printre scanările familiei sale. Colegii l-au asigurat că nu era nicio glumă.

Familia Fallon. Atunci când a făcut descoperirea, James Fallon studia scanările efectuate asupra sa, asupra familiei și asupra unui grup de control. Foto: Facebook

I-au spus că, oricine ar fi această persoană, nu ar trebui lăsată liberă în societate. Toți markerii psihopatiei erau prezenți. Părțile creierului care reglează empatia emoțională și inhibiția erau întunecate.

„Trebuie să fie vorba de o persoană foarte periculoasă. Am desprins banda adezivă de pe nume și am văzut că era numele meu”, își amintește Fallon, citat de CBC.

A început să râdă. Încă nu-i venea să creadă. Nu fusese niciodată un tip violent, era căsătorit și avea copii. Avea mulți prieteni și o carieră de succes. Totuși, treptat, s-a obișnuit cu ideea.

„Am început să întreb pe toată lumea: ce părere ai despre mine? Am început cu soția, frații, sora și părinții mei. Am întrebat toți oamenii apropiați, inclusiv psihiatrii cu care lucrasem ani de zile și mă cunoșteau foarte bine. Toți au spus – în afara de mama, care mi-a spus că sunt băiat de treabă – că îmi atrăseseră atenția de ani de zile că făceam lucruri pe care le-ar face numai un psihopat”, a afirmat Fallon.

Fusese distant emoțional. Crud. Manipulator. Se descurca mulțumită farmecului și „empatiei cognitive” – capacitatea de a înțelege ce simt ceilalți, fără ca el să simtă același lucru. Evaluările colegilor lui l-au convins cu adevărat.

Scanările, markerii genetici și comportamentul arătau că este vorba de un caz aflat la limita psihopatiei. Un ucigaș cu sânge rece se formează din cauza factorilor genetici și factorilor de mediu, iar natura lui Fallon arăta că era capabil de lucruri îngrozitoare.

S-a gândit că ceea ce l-a împiedicat să acționeze conform instinctelor sale a fost, probabil, absența unei traume în copilărie.

Ce ar face un tip de treabă?

 

Acum, Fallon se descrie drept un psihopat „pro-social”. Nu consideră că oamenii sunt „prada” sa, iar tendințele lui psihopate sunt relativ benigne.

Împins de ego, Fallon s-a supus unei provocări: să încerce să se prefacă a fi de treabă și normal din punct de vedere emoțional. A început experimentul cu soția lui.

„Ori de câte ori interacționam cu ea, mă întrebam: Ce ar face un tip de treabă?”, relatează Fallon.

În trecut, găsise scuze să plece de la înmormântarea unchiului ei și să meargă într-un bar de pe plajă, dar acum avea să încerce să se comporte exemplar, în ciuda naturii lui. Când femeia și-a dat seama că îl lovise deodată cumsecădenia, Fallon a liniștit-o spunându-i că este „doar un experiment”.

Bineînțeles, soția nu s-a supărat.

„Străinii sunt în siguranță în jurul meu. Doar când te apropii de mine lucrurile devin mai periculoase, fiindcă aș putea să te determin să faci ceva ce nu vrei să faci. Așa că încerc să țin sub control acest impuls. M-am gândit că dacă le-aș spune tuturor despre tendințele mele, nu aș mai putea să relaționez normal”, afirmă Fallon.


În continuare, descoperă testul psihopatului și trăsătura ce deosebește psihopații de restul lumii, iar apoi citește despre 5 oameni de știință care au făcut experimente pe ei înșiși.

Ca să știi mai mult

Ce este mintea? Din ce este făcută, de fapt, adevărata experiență a sinelui? Cum diferă mintea de creier? Cartea îl conduce pe cititor într-o călătorie profund personală și științifică spre adâncurile conștiinței, pe tărâmul experienței subiective și în cotloanele procesării informației – descoperind însușirea de autoorganizare a minții, care se manifestă atât din organismul uman, cât și din relațiile pe care le avem unul cu altul și cu lumea înconjurătoare.

Comandă cartea „Mintea. O călătorie spre centrul ființei umane” pe Cărturești sau pe Libris.


Distribuie:

Citește în continuare

Abonează-te gratuit la newsletter și vei primi în fiecare dimineață pe email cele mai interesante articole, filme și recomandări.
Fii fără grijă, nu facem spam.
>