Înconjurată de ghețari, Islanda importă, totuși, gheață – sub formă de blocuri mari sau cuburi gata împachetate în pungi. Gheața din Norvegia, de exemplu, este cu 40% mai ieftină decât cea produsă în Islanda.
Numele de Islanda („Țara de gheață”) nu este prea potrivit. În realitate, această țară este uimitor de verde, mai ales vara. Doar 10% din suprafața Islandei se află permanent sub gheață.
Acest lucru este posibil datorită Oceanului Atlantic, care păstrează clima țării caldă și coastele sale fără gheață de-a lungul iernii, în ciuda faptului că insula este atât de apropiată de zona arctică.
Legenda spune că primii coloniști vikingi ai insulei au ales un nume atât de mohorât ca să-i țină la distanță pe cei care voiau să se stabilească în locuri noi. Sperau că cuvântul „gheață” îi va descuraja pe cei care doreau să vină aici, unde ar fi descoperit că insula era verde și plină de resurse.
Însă acesta este doar un mit. Adevărul este că Islanda a avut multe nume în trecut. Când exploratorii nordici Naddador au ajuns pentru prima oară aici, pe insulă ningea, așa că au botezat-o „Snaeland” („Țara zăpezii”), potrivit Amusing Planet.
Mai târziu, când regele suedez Gardar Svavarosson a ajuns aici, a botezat insula „Gardarsholmur” („Insula lui Gardar”). În secolul IX, un viking pe nume Floki Vilgerdarson a plecat în căutarea insulei.
Când a găsit-o, era foarte prost pregătit pentru iarnă. Într-o zi, în timp ce aștepta primăvara, a urcat un munte și a fost descumpănit când a văzut un fiord plin de aisberguri. Dezamăgirea sa l-a făcut să dea insulei numele pe care îl poartă în ziua de azi.
Deci, se pare că gheața nu este pe atât de răspândită aici pe cât ar sugera numele insulei. Desigur, există aisberguri plutitoare din care, teoretic, ai putea exploata gheața și ghețari pe care i-ai putea sparge cu un târnăcop ca să-ți umpli paharul.
Însă, dacă nu vrei să îți atragi mânia activiștilor de mediu, trebuie să accepți faptul că gheața – chiar și în țările pline de gheață – este fabricată. Și aici este miezul problemei: Islanda este o țară din cale afară de scumpă.
Din cauza izolării și a climatului nefavorabil, la fel ca multe țări nordice, Islanda se bazează din greu pe importuri pentru multe produse, inclusiv ulei, grâu, legume și alte alimente.
Asta înseamnă că produsele sunt foarte scumpe în Islanda. În același timp, islandezii au unele dintre cele mai mari salarii din lume. Prin urmare, costul muncii crește și toate lucrurile fabricate în Islanda se dovedesc a fi la fel de scumpe. Este un cerc vicios.
Gheața importată din alte țări este cu până 40% mai ieftină decât gheața produsă în Islanda, în ciuda faptului că energia electrică este foarte ieftină, datorită resurselor hidroelectrice și geotermale abundente.
Așa că Islanda importă tone de gheață din Norvegia, Marea Britanie și chiar și din SUA. Gheața este vândută magazinelor pentru a păstra proaspete produse precum carnea și peștele, dar islandezii importă și cuburi de gheață, pentru răcirea băuturilor acasă sau în baruri.
Unii ar putea susține că transportarea gheții între state are un impact negativ asupra mediului, din cauza gazelor de seră emise de vapoare, dar nu trebuie să uităm că Islanda importă oricum o grămadă de produse pe care nu le poate produce.
Așa că este mai bine dacă își procură gheața astfel, în loc să încerce să o fabrice acasă. Este mai rentabil ca Islanda să își folosească energia electrică ieftină pentru procese industriale, cum ar fi cele din topitoriile de aluminiu.
Până la 25% din energia produsă de acest stat este alocată pentru producția de aluminiu, iar Islanda ocupă locul al 11-lea printre țările producătoare de aluminiu din lumea întreagă.
Islanda se bucură de comerț liber în Europa de când a devenit membru al Asociației Europene a Liberului Schimb, în 1979. Mult capital, forță de muncă, bunuri și servicii pot să treacă libere granița dintre Islanda, Norvegia și țările UE.
Ei bine, printre aceste bunuri se numără și gheața. Importul de gheață este scutit de taxe, ceea ce înseamnă că prețul acestui produc rămâne scăzut.
Ți s-a părut interesant? Citește și:
