Într-o fracțiune de secundă, haina îl face pe om, arată un amplu experiment

Indiferent ce ni se spune despre competențele reale ale unui om, vom continua să-l judecăm în funcție de hainele pe care le poartă, formându-ne  în câteva fracțiuni de secundă o opinie despre el (de obicei, greșită).

Oamenii percep competența unei persoane parțial pe baza unor indicii subtile care sunt emanate de îmbrăcămintea unei persoane, potrivit unui studiu publicat recent de Universitatea Princeton. Aceste judecăți sunt făcute în câteva milisecunde și sunt foarte greu de evitat.

În cadrul unei serii de nouă experimente derulate de cercetători, persoanele care au participat au oferit calificative privitoare la competența unor oameni care purtau diferite articole de îmbrăcăminte de la talie în sus.

Hainele percepute a fi mai scumpe au făcut ca purtătorii lor să fie considerați mai competenți. Foto: Shutterstock

Hainele percepute de observator ca fiind „mai scumpe/mai bogate” – indiferent că era vorba de un tricou, o bluză sau de un alt articol vestimentar – îi aduceau persoanei care le purta un rating de competență mai bun decât hainele percepute ca fiind „mai sărăcăcioase”.

Cum competența este adeseori asociată cu statutul social, descoperirile indică faptul că oamenii cu venituri mici pot întâmpina obstacole în ceea ce privește felul în care ceilalți le percep abilitățile – și asta doar judecând după hainele lor.

„Sărăcia aduce cu sine multe greutăți. Cei care trăiesc în sărăcie au de-a face cu disprețul și lipsa de respect din partea celorlalți. Am descoperit că o astfel de lipsă de respect – în mod clar nefondată – poate să își aibă originea în primele zecimi de secundă ale unei întâlniri”, afirmă psihologul Eldar Shafir, coautor al studiului.

Foto: Egan Jimenez, Universitatea Princeton

Studii anterioare ale altor laboratoare au arătat că oamenii sunt sensibili la cât de bogați sau săraci par a fi ceilalți.

Articolul continuă mai jos

Abonează-te gratuit la newsletter și vei primi zilnic pe email cele mai interesante articole, filme și recomandări!

Click pentru abonare ▸

Fii fără grijă, nu facem spam.

Studiul de față a arătat că oamenii sunt susceptibili la aceste indicii atunci când îi judecă pe alții în privința competenței și că aceste indicii sunt greu – dacă nu imposibil – de ignorat.

Cât de bogat este omul ce poartă aceste haine?

Cercetătorii au început cu imaginile a 50 de fețe, fiecare persoană purtând haine catalogate „mai scumpe” sau „mai sărăcăcioase” de către un grup independent de jurați cărora li s-a adresat întrebarea: „Cât de bogată sau săracă pare a fi această persoană?”

Pe baza acestor calificative, cercetătorii au selectat 18 perechi de fețe și haine albe și 18 perechi negre, care conțineau cele mai frapante diferențe între „sărac” și „bogat”. Aceste perechi au fost folosite în cadrul celor nouă experimente.

Ca să se asigure că hainele nu reprezentau bogăție sau sărăcie extremă, cercetătorii au cerut unui grup separat de jurați să descrie hainele din imagini. Descrierile conțineau diferențe foarte mici și calificativele categoric pozitive sau negative au fost rare.

Apoi, participanților li s-au arătat jumătate dintre fețele persoanelor care purtau haine „de bogați” și jumătate care purtau haine „de săraci”.

Li s-a spus că cercetătorii erau interesați de felul în care oamenii evaluează înfățișarea altora și li s-a cerut să ofere calificative legate de competența celor pe care îi vedeau, bazându-se pe „instinctul” lor, pe o scară de la 1 („nu este competent deloc”) până la 9 („este foarte competent”).

Participanții au văzut imaginile vreme de trei durate diferite de timp – de la o secundă, la 130 milisecunde -, o fracțiune de timp care abia ajunge ca să-ți dai seama că ai văzut o față. În mod remarcabil, calificativele au rămas constante pentru toate aceste durate.

Foto: Shutterstock

În câteva dintre studiile care au urmat, cercetătorii au adus modificări design-ului original. În unele studii, au înlocuit toate costumele și cravatele cu îmbrăcăminte informală, „de stradă”. În cadrul altor studii, le-au spus participanților că nu exista nicio relație între haine și competență.

În cadrul unuia dintre studii, au oferit informații despre profesia și venitul persoanei pentru a minimiza relevanța hainelor. În cadrul altui studiu, au mărit numărul participanților la aproape 200 și au instruit în mod explicit participanții să ignore îmbrăcămintea.

Mai târziu, a fost folosit un nou set de fețe, iar participanții au fost din nou sfătuiți să ignore îmbrăcămintea. Pentru a încuraja participanții să ignore hainele, un alt studiu a oferit o răsplată financiară pentru cei ale căror calificative erau cele mai apropiate de calificativele acordate de un grup care văzuse figurile persoanelor fără să vadă și hainele.

În studiul final, în loc să ceară calificative individuale, cercetătorii au afișat perechi de fețe din studiile anterioare și le-au cerut participanților să decidă care persoană era mai competentă.

În lumina acestor rezultate, putem fi siguri că „haina îl face pe om” dintotdeauna. Foto: Pinterest

Indiferent de schimbări, rezultatele au fost constante: fețele erau judecate ca aparținând unor persoane semnificativ mai competente atunci când hainele erau percepute ca fiind „mai scumpe”.

Această judecată era făcută întotdeauna aproape instantaneu. Chiar și când participanții au fost avertizați că hainele n-aveau nimic de-a face cu competența sau li s-a cerut în mod explicit să ignore îmbrăcămintea persoanei din fotografie, judecățile părtinitoare referitoare la competență au persistat.


Distribuie articolul:

Citește în continuare

Lasă un comentariu