Interviul din 1995 prin care prințesa Diana a șocat lumea

Conținutul conversației pe care prințesa Diana a purtat-o cu Martin Bashir de la BBC – „Interviul cu Alteța Sa Regală Prințesa de Wales” – a fost difuzat pe 20 noiembrie 1995 în cadrul serialului documentar „Panorama”.

Filmat în salonul Dianei de la Palatul Kensington, interviul exploziv a intrat în istorie datorită modului sincer în care Diana a dezvăluit detalii intime din viața familiei regale britanice și despre propria ei căsnicie, inclusiv luptele sale cu depresia postnatală, bulimia, tentativele de sinucidere și, cel mai șocant, aventura soțului său cu Camilla Parker Bowles.

A fost lovitura finală dată relației zbuciumate a lui Charles și a Dianei. În 2021, dezvăluirile despre modul înșelător în care Bashir a obținut interviul au ținut prima pagină a ziarelor, readucând-o pe Diana în lumina reflectoarelor la 24 de ani de la moartea ei prematură și ridicând noi întrebări despre rolul mass-media în viața tragic de scurtă a „prințesei poporului”.

Diana vorbește despre lupta cu tulburările psihice

În interviu, Diana a discutat despre lipsa de sprijin pe care constatat-o din partea familiei regale atunci când a început să se confrunte cu depresia postnatală:

„Poate că am fost prima persoană din această familie care a avut vreodată o depresie sau care a plâns vreodată în văzul lumii. Și, evident, asta a fost descurajant, pentru că dacă nu ai mai văzut-o astfel niciodată, cum să o susții?”, a spus ea.

Diana a mărturisit că tocmai când trecea prin astfel de greutăți, a fost dată la o parte:

„Le-a dat tuturor ocazia să-mi aplice o nouă etichetă minunată: „Diana este instabilă” și „Diana este dezechilibrată mintal”. Și, din păcate, etichetele au rămas.”

Diana a discutat deschis despre bulimia ei și despre faptul că s-a tăiat pe corp de mai multe ori, încercând să se sinucidă. Pentru această tulburare, a dat vina pe relația ei eșuată:

„A fost un simptom a ceea ce se întâmpla în căsnicia mea. Strigam după ajutor, dar dădeam semnale greșite, iar oamenii se foloseau de bulimia mea ca de o haină pe umeraș. Au decis că asta era problema, Diana era instabilă.”

Venind de la un membru al familiei regale, sinceritatea a fost văzută ca un gest revoluționar.

„Nimeni nu mai auzise vreodată ca un membru al familiei regale să vorbească despre bulimie sau autoagresiune. Aceasta a fost Diana spulberând tabuurile în aceste dezvăluiri șocante”, spune Katie Nicholl, autoarea cărții „The New Royals Queen Elizabeth’s Legacy and the future of The Crown”.

„Eram trei în căsnicie”

Lady Diana Spencer și Camilla Parker-Bowles la Ludlow Races, unde concura Prințul Charles, 1980. Express Newspapers/Archive Photos
Lady Diana Spencer și Camilla Parker-Bowles la Ludlow Races, unde concura Prințul Charles, 1980. Foto: Express Newspapers/Archive Photos

Atât Charles, cât și Diana au discutat cu presa în legătură cu destrămarea căsniciei lor. Diana i-a furnizat informații lui Andrew Morton pentru biografia „Diana: Her True Story”, iar Charles a mărturisit că a comis adulter când a fost interogat de Jonathan Dimbleby, autorul cărții „The Prince of Wales: A Biography”.

Dar aceasta a fost prima dată când Diana a numit-o direct pe Camilla Parker Bowles ca fiind „a treia persoană” din căsnicia ei.

Diana i-a spus lui Bashir:

„Eram trei în această căsnicie, așa că era un pic cam aglomerat”.

În același timp, a admis că a avut o aventură cu fostul ofițer James Hewitt, care le-a fost instructor de echitație ei și fiilor ei. Diana i-a spus lui Bashir că a fost „foarte dezamăgită” atunci când Hewitt a făcut dezvăluiri despre aventura lor în cartea „Princess in Love”.

„A fost șocant pentru că aceasta era Diana în propriile ei cuvinte și ceea ce spunea era incredibil de exploziv. A fost pentru prima dată când Diana a preluat controlul narațiunii în fața camerei de filmat”, spune Nicholl.

Diana despre viitorul soțului ei ca rege Carol al III-lea

Regele Carol al III-lea participă la slujba de înmormântare a Reginei Elisabeta a II-a la Capela St George, Castelul Windsor, la 19 septembrie 2022, în Windsor, Anglia. Max Mumby/Indigo/Getty Images
Regele Carol al III-lea asistă la serviciul de înmormântare a Reginei Elisabeta a II-a la capela de la Castelul Windsor, la 19 septembrie 2022. Foto: Getty Images

Când a fost întrebată dacă Charles își dorea să domnească, Diana i-a spus lui Bashir că „a existat întotdeauna un conflict pe acest subiect cu el atunci când am discutat despre asta” și că „a fi rege ar fi un pic mai sufocant. Și pentru că îi cunosc caracterul, aș crede că funcția supremă, așa cum o numesc eu, i-ar aduce limitări enorme și nu știu dacă s-ar putea adapta la asta.”

„Faptul că ea a pus la îndoială capacitatea lui Charles de a fi un rege bun a fost extrem de dăunător pentru instituția regală. Există un echilibru fin între a folosi televiziunea ca mijloc de comunicare în avantajul regalității și a nu lăsa prea multă lumină asupra misticii monarhiei”, spune Nicholl.

Rezultatul interviului acordat de Diana postului BBC

Deși Charles și Diana erau separați din 1992, interviul BBC din 1995 a fost lovitura de grație dată căsniciei.

La o lună după ce a fost difuzat, regina Elisabeta a II-a le-a trimis scrisori lui Charles și Dianei, îndemnându-i să divorțeze.

„Regina a putut vedea daunele pe care le provoca monarhiei ca instituție. A fost un caz în care Elisabeta a II-a a pus reputația și conservarea monarhiei mai presus de orice”, spune Nicholl.

De asemenea, i-a supărat profund pe cei din familia Dianei și pe cei mai apropiați de ea, inclusiv pe prințul William.

„A fost unul dintre puținele momente în care s-a certat cu William”, spune Nicholl.

În 2021, Prințul William a emis un comunicat de presă cu privire la interviu, spunând că „a contribuit semnificativ la înrăutățirea relației părinților mei și de atunci a rănit nenumărate alte persoane”. El a cerut ca acesta să nu mai fie difuzat niciodată.

Bashir a folosit „metode înșelătoare” pentru a obține interviul

Interviul a fost realizat în cel mai mare secret, cu echipamente introduse pe ascuns în palatul Kensington, iar Consiliul de Administrație al BBC a fost lăsat în mod strategic „pe dinafară” cu privire la planificarea și executarea acestuia.

În 2020, BBC l-a angajat pe judecătorul Lord Dyson pentru a efectua o anchetă privind acuzațiile potrivit cărora Bashir a indus-o în eroare pe Diana pentru a obține interviul.

Raportul Dyson a constatat că Bashir a folosit „metode înșelătoare” pentru a câștiga încrederea Dianei, inclusiv falsificarea extraselor de cont bancar care i-au alimentat paranoia că era supravegheată:

„Diana a fost încurajată să creadă că palatul îi monitoriza cu atenție conversațiile și mișcările”, spune Harris.

În 2021, Prințul William a condamnat modul în care a fost obținut interviul, spunând:

„Eșecurile BBC au contribuit în mod semnificativ la frica, paranoia și izolarea ei, pe care mi le amintesc din acei ultimi ani petrecuți cu ea.”

„Nu știm în ce măsură temerile pe care el i le-a insuflat au determinat-o să dea interviul sau dacă ar fi mers atât de departe dacă nu ar fi fost înșelată; aceasta este marea întrebare”, spune Nicholl.

Diana a murit într-un accident de mașină la doar doi ani după interviul de la BBC.

Ca să știi mai mult, citește „Mărire și decădere. O istorie a lumii în zece imperii”

De la Imperiul Akkadian la America vremurilor moderne, „Mărire și decădere” cartografiază istoria lumii prin zece imperii majore. Prin prisma lor este sondată aspirația omenirii pentru putere și este urmărită evoluția impulsului imperial de la directa agresiune militară a imperiilor antice la subtila, dar ampla influență culturală a superputerilor de azi.

Îmbinând o perspectivă amplă cu o concizie remarcabilă, Paul Strathern stabilește conexiuni pe durata a cinci milenii și aruncă o lumină revelatoare asupra acestor mari civilizații – de la Imperiul Mongol și dinastia Yuan până la azteci și otomani, prezentând inclusiv imperii mai recente: cel Britanic, Ruso-Sovietic și American. Sintetizând 5000 de ani de istorie universală în zece capitole succinte, Mărire și decădere oferă o lectură incitantă și instructivă oricărui pasionat de istoria lumii.

„Mărire și decădere” se deschide cu o incursiune în Imperiul Akkadian, care a dominat o mare parte din vechea Mesopotamie, ca apoi să prezinte vastul Imperiu Roman, în căutarea rădăcinilor noastre occidentale și răsăritene. În continuare, autorul se îndreaptă spre Califatele Abbasid și Umayyid, unde s-au dezvoltat multe elemente care și-au adus contribuția la cultura clasică occidentală. Mai apoi, pe măsură ce ieșea dintr-o perioadă de stagnare culturală, Europa s-a văzut confruntată cu iureșul unor invazii dinspre răsărit, moment în care facem cunoștință cu împărații Imperiului Mongol…

Rând pe rând ne sunt prezentate marile imperii cu contradicțiile lor. Mai presus de toate, vedem cum ambiția de măreție imperială – de la împărații romani la Hitler – este înrădăcinată în visuri utopice și de nemurire. Fiecare imperiu conține semințele propriei sale distrugeri: prin urmare, ce este de fapt progresul social? Cine beneficiază de pe urma lui și cine are de suferit?

„Mărire și decădere. O istorie a lumii în zece imperii” se găsește cu reducere pe Cartepedia, Cărturești sau Libris.

Ți-a plăcut articolul? Dă-l mai departe!

Urmărește-ne pe Facebook

Zilnic, vezi episoade noi din serialul Astăzi în istorie, plus curiozități fascinante din toate domeniile!

Test de Cultură Generală #11 - Sex (20 de Întrebări)

Lasă un comentariu