Insula Wrangel, locul unde au murit ultimii mamuți lânoși. Aici se strâng sute de urși polari

Aflată pe Linia Internațională a Datei – granița pe care se întâlnesc emisfera estică și cea vestică -, Insula Wrangel, un petec de pământ vulcanic accidentat, unde temperaturile pe timp de vară abia trec de limita de îngheț, a fost ultimul loc de pe Pământ în care a supraviețuit mamutul lânos, la 6.000 de ani după ce „vărul” său de pe continent dispăruse.

Insula Wrangel este locul unde astăzi se întâlnesc sute de urși polari, veniți pentru hrană și ca să-și crească puii. Aici, cea mai hăituită specie este omul – cei câțiva paznici de pe insulă trăiesc baricadați în cabane cu țepi metalici la ferestre, ca să țină urșii la distanță.

Insula Wrangel
Foto: Pinterest

Acest peisaj aspru adăpostește un ecosistem surprinzător de divers, inclusiv vulpi arctice, foci, morse, boul moscat, lemingi și multe alte tipuri de păsări. Însă cea mai numeroasă specie de aici este ursul polar, potrivit Enciclopediei Britannica.

Pe insulă hălăduiesc atâția urși înfometați, încât cele câteva cabane și căsuțe destinate cercetătorilor și paznicilor care locuiesc temporar în ele au țepi de metal la ferestre pentru a preveni atacurile urșilor.

Avertismentele de pe uși le amintesc oamenilor să se ferească de urși atunci când se aventurează în aer liber.

Insula Wrangel are cea mai mare densitate de vizuini de urși polari din întreaga zonă arctică. Animalele vin aici în fiecare vară când se topește gheața și rămân pe insulă până la sosirea iernii.

De asemenea, ursoaicele vin aici pentru a naște și a crește pui, pregătindu-i pentru vara următoare. De fapt, ursul polar este un animal marin căruia îi place să-și petreacă timpul în apă.

Habitatul preferat al urșilor este gheața care plutește pe apele din apropierea insulei și în anumite zone din Oceanul Arctic. De obicei, urșii trăiesc la marginile banchizei glaciare, ca să poată vâna foci și alte animale marine, conform Amusing Planet.

Insula Wrangel
„Turmele de oi” albe de pe colina din această imagine sunt, de fapt, urși polari. Foto: Olga Belonovici / Heritage Expeditions

Însă, în ultimele câteva decenii, schimbările climatice au obligat urșii să-și petreacă din ce în ce mai mult timp pe uscat, fiindcă acum gheața se topește mai devreme și îngheață mai târziu, iar perioada în care gheața dispare este mai lungă.

În comparație cu 20 de ani în urmă, urșii își petrec acum, în medie, o lună în plus pe Insula Wrangel. Numărul de urși care sosește în fiecare an pe Insula Wrangel este, de asemenea, în creștere.

În 2017, cercetătorii au numărat 589 de urși pe insulă, un număr „anormal de mare” față de media anterioară, de 200-300 de exemplare.

Insula Wrangel a fost ultimul refugiu al mamutului lânos

Mamutul lânos a dispărut cu circa 10.000 de ani în urmă, pe măsură ce ghețarii s-au topit și Pământul a devenit mai cald și ostil pentru aceste animale masive.

Micșorarea habitatului și faptul că a fost vânat de oameni a dus la dispariția animalului, însă populații izolate au supraviețuit în colțuri îndepărtate precum Insula Wrangel, unde mamutul prospera cu până la 4.000 de ani în urmă.

În ultimele sute de ani ai existenței sale, animalul a coexistat cu oamenii, după cum arată datarea cu carbon a diferitelor unelte lăsate în urmă de oamenii preistorici.

Este posibil ca ultimii mamuți, izolați pe insulă, să fi dispărut din cauza faptului că au fost vânați. Astăzi, insula este plină de rămășițe ale mamutului lânos, precum bucățile de fildeș și fragmentele de oase.

Insula Wrangel
Urși polari hrănindu-se cu hoitul unei balene moarte care a eșuat pe țărmul Insulei Wrangel. Foto: Chris Collins / Heritage Expeditions

Spre deosebire de Canada și SUA, Rusia protejează urșii polari. Uniunea Sovietică a interzis vânarea lor în 1956, însă după prăbușirea Uniunii, oamenii legii nu au beneficiat de finanțare suficientă. Din acest motiv, braconajul încă este o problemă.

Din cauza micșorării suprafețelor de apă acoperite cu gheață, în ultimii ani, urșii polari au început să se apropie de satele de coastă din Ciukotka, punând în pericol viețile oamenilor și crescând șansele de a fi vânați ilegal.

În 1976, Uniunea Sovietică a declarat Insula Wrangel și Insulele Herald, aflate în apropiere, precum și apele din jur, o rezervație naturală de stat.

Până în anii ’80, creșterea de reni pe insulă a fost interziază, iar cele două așezări care existau acolo au fost relocate. Insula a intrat pe lista patrimoniului UNESCO în 2004.

Este unul dintre cele cinci situri UNESCO aflate în interiorul Cercului Arctic și singurul care a fost inclus pe listă mulțumită valorilor sale marine.

Pe Insula Wrangel se află cea mai mare populație din lume de morse de Pacific. Până la 100.000 de exemplare se află în coloniile de pe insulă, precum și cea mai mare densitate de vizuini de urși polari.

Viața cu urșii polari

Insula Wrangel
Pe Insula Wrangel este nevoie de țepi la ferestre pentru a ține la distanță urșii polari. Foto: Serghei Dolia

Insula Wrangel nu are o populație permanentă, însă aici se află șase sau șapte paznici care îndeplinesc diferite sarcini, cum ar fi monitorizarea ecologică a faunei, mentenanța colibelor și ajutorarea grupurilor științifice, a cercetătorilor și a grupurilor de turiști care vizitează insula.

Paznicii trăiesc în două colibe mici, cu ferestrele protejate cu țepi metalici ascuțiți, pentru a preveni atacurile urșilor. Paznicilor li se interzice să dețină arme, însă au asupra lor pistoale de semnalizare și spray-uri iritante.

Facilitățile insulei sunt primitive, iar colibele și cele câteva vehicule sunt vechi și uzate.

Paznicilor le lipsesc uneltele și piesele de schimb, inclusiv cauciucurile, ceea ce face ca vehiculele să se strice mereu, iar comunicarea este o provocare permanentă.

Comunicarea se face prin semnal radio, atunci când condițiile o permit. Energia electrică este oferită de generatoare cu motorină, însă combustibilul nu este întotdeauna disponibil.

Astăzi, Insula Wrangel este una dintre cele mai puțin vizitate și mai restricționate rezervații naturale din lume. Turiștii au nevoie de un permis special din partea autorităților ruse, document a cărui obținere este un proces anevoios.


Articol interesant? Dă-l mai departe!

Citește în continuare

Lasă un comentariu