Incidentul Kosmos 954: Satelitul nuclear al URSS care a „căzut” din spațiu

În timpul Războiului Rece, cele două super-puteri mondiale, SUA și Uniunea Sovietică, au lansat pe orbită zeci de sateliți cu sistem nuclear de propulsie.

Majoritatea acestor lansări au reușit, iar sateliții se află și acum pe orbită. Însă au existat câteva operațiuni care au eșuat lamentabil. Un astfel de caz a fost cel al satelitului-spion Kosmos 954, care a căzut de pe orbită în 1978, abătând un nor de microparticule radioactive asupra nord-vestului Canadei.

Kosmos 954 supraveghea flota NATO

Cosmodromul Baikonur
O fotografie aeriană a cosmodromului Baikonur, făcută de CIA în 1957. Foto: Pinterest

Satelitul-spion Kosmos 954 a fost lansat pe orbită pe 18 septembrie 1977, de pe cosmodromul Baikonur. Cu ajutorul lui, sovieticii intenționau să monitorizeze traficul maritim, în special navele și submarinele nucleare ale forțelor NATO.

Satelitul era propulsat de un reactor nuclear, care conținea aproximativ 50 de kilograme de uraniu-235.  La câteva săptămâni de la lansare, orbita satelitului a devenit neregulată, iar oamenii de știință și-au dat seama că dispozitivul va avea o viață scurtă.

Deși operatorii sovietici s-au străduit să controleze satelitul defect, a devenit foarte clar că acesta va cădea pe Pământ în scurt timp.

Lucrurile au luat o turnură și mai proastă după ce sistemul menit să „arunce” miezul reactorului pe orbită, pentru a-l împiedica să ajungă înapoi pe Terra, s-a defectat.

Traiectorie
O proiecție a zonei în care s-au răspândit resturile radioactive. Foto: Radio Canada International

Dându-și seama că tragedia era inevitabilă, oficialii sovietici au avertizat SUA și celelalte țări care se aflau în raza de acțiune a satelitului cu privire la incidentul care urma să se petreacă.

Articolul continuă mai jos

Abonează-te gratuit la newsletter și vei primi zilnic pe email cele mai interesante articole, filme și recomandări!

Click pentru abonare ▸

Fii fără grijă, nu facem spam.

Într-o serie de întâlniri secrete cu oficialii americani, sovieticii au furnizat detalii despre reactorul nuclear de la bordul Kosmos 954. La rândul lor, SUA și-au avertizat partenerii din NATO cu privire la iminenta cădere a satelitului și la contaminarea radioactivă pe care incidentul urma să o producă.

Operațiunea „Lumina dimineții”

Pe 24 ianuarie 1978, cu câteva minute înainte de răsăritul soarelui, Kosmos 954 a reintrat în atmosfera Pământului și s-a spart în mai multe bucăți deasupra teritoriului canadian.

Bucățile au căzut de-a lungul unei fâșii de 600 de kilometri, între lacurile Great Slave Lake și Baker, inclusiv în câteva zone din Teritoriile de Nord-Vest, Alberta și Saskatchewan.

Operatiune de cautare
După căderea satelitului a fost declanșată o amplă acțiune de căutare. Foto: Medium

Operațiunea de căutare și curățare, denumită „Lumina dimineții”, a costat Canada aproape 14 milioane de dolari americani, în timp ce SUA au cheltuit aproximativ 2.5 milioane. Ulterior, Canada a „facturat” Uniunii Sovietice 6 milioane de dolari. Doar jumătate din sumă a fost plătită.

Deși Kosmos 954 cântărea între 4 și 5 tone, au fost recuperate doar aproximativ 65 de kilograme de resturi. Cu excepția unui fragment mai mare, toate resturile erau radioactive.

Potrivit Amusing Planet, imediat după accident, cea mai mare îngrijorare a experților a fost aceea că o parte mai mare din miezul reactorului ar fi putut rezista reintrării în atmosferă și ar fi putut ajunge în apă.

Îngrijorarea era justificată, dat fiind că apa acționează ca un catalizator, încetinind neutronii și cauzând o reacție în lanț. În ciuda căutărilor amănunțite, miezul reactorului nu a fost găsit niciodată.

S-a ajuns la concluzia că acesta s-a dezintegrat aproape complet la intrarea în atmosferă.

O „ceață” radioactivă invizibilă

Cautare
O bucată din satelit, găsită de unul dintre căutători. Foto: Archives Canada

Potrivit unui raport din 1984, cel puțin un sfert din reactor a căzut pe Pământ sub formă de particule fine, cu diametrul mai mic de un milimetru. Aceste microparticule au căzut ca o „ceață” invizibilă deasupra Teritoriilor de Nord-Vest și în zonele arctică și subarctică.

Restul particulelor au rămas suspendate în atmosferă ani de zile, iar apoi au coborât încet la sol. Totuși, potrivit aceluiași studiu, prezența acestor microparticule nu a avut efecte negative asupra sănătății populației din zonele afectate.

Autorii studiului au susținut că o microparticulă înghițită accidental ar fi trecut prin sistemul digestiv și ar fi fost eliminată din organismul persoanei în cauză în doar 48 de ore, iar doza de radiații ar fi fost comparabilă cu o radiografie obișnuită.

Kosmos 954 nu a fost singurul satelit alimentat cu energie nucleară care a avut probleme.

Cautare 03
Foto: Wikimedia

În 1983, un alt satelit-spion sovietic, Kosmos 1402, s-a defectat și a căzut în Oceanul Indian. Sistemul de ejectare nu a reușit să trimită reactorul pe orbită, acesta căzând câteva zile mai târziu în zona sudică a Oceanului Atlantic.

Există posibilitatea ca un astfel de eveniment să aibă loc din nou în viitor. Mulți sateliți cu propulsie nucleară lansați în perioada Războiului Rece se află încă pe orbită.

Deși sateliții sunt stabili în prezent, o eventuală coliziune cu resturi spațiale sau meteoriți ar putea să îi scoată de pe orbită, determinându-le căderea pe Pământ.


În continuare, te invităm să afli povestea lui Vladimir Komarov, cosmonautul care a murit izbindu-se de Pământ cu forța unui meteorit. Apoi, află mai multe despre Oglinda spațială Znamia, satelitul care a transformat noaptea în zi.


Distribuie:

Citește în continuare

Lasă un comentariu