Vești „bune”! O echipă de cercetători de la Institutul de Studii Geologice din SUA (ISG) analiza mostre de apă de ploaie ca să evalueze nivelul de poluare cu azot, când a descoperit un lucru la care nu se aștepta: plastic.
Într-un raport nou, intitulat sugestiv „Plouă cu plastic”, echipa spune că plasticul a fost identificat în peste 90% din mostrele de apă de ploaie pe care le-au colectat în opt locuri diferite.
Nu ar fi ceva surprinzător ca particulele microscopice de plastic să contamineze cele mai multe situri cu mostre. Cu toate acestea, este vorba despre niște situri aflate la distanță mare de abundența de plastic din zonele urbane.
Unul dintre aceste situri, se află la 3.159 de metri deasupra nivelului mării, în Munții Stâncoși. Nu e tocmai ușor ca plasticul să ajungă acolo.
„Am depistat mai multe fibre plastice în mostrele din zonele urbane decât în cele din zone izolate muntoase. Însă depistarea frecventă a fibrelor plastice în mostre din situl izolat din Parcul Național Munții Stâncoși sugerează faptul că depunerile de plastic au loc peste tot, nu doar în zonele urbane”, explică echipa în raport, potrivit Science Alert.
Echipa a găsit, în general, fibre de plastic – care arată ca fibrele din materiale sintetice, cum ar fi cele din care sunt compuse cele mai multe haine. Fibrele aveau mai multe culori – albastru era culoarea cea mai comună, însă s-a descoperit, de asemenea, și roșu, argintiu, purpuriu și verde.
Bucățile de plastic sunt mici, vizibile doar dacă imaginea lor este mărită de 20 de ori. Dar asta nu înseamnă că prezența lor nu este ceva important.
Oamenii consumă cel puțin 70.000 de particule de plastic pe an (probabil chiar mai multe), iar oceanele noastre sunt, în momentul de față, invadate de milioane de tone de plastic.
„Cred că rezultatul cel mai important pe care-l putem împărtăși publicului este că în natură se află mai mult plastic decât se poate vedea cu ochiul liber. Plasticul este în ploaie și în zăpadă, face parte din mediul nostru.”, a declarat pentru The Guardian chimistul Gregory Wetherbee, unul dintre participanții la studiu.
Nu este prima lucrare care a studiat microplasticul care ajunge în locuri neașteptate. O lucrare publicată în Nature Geoscience anul acesta a descoperit microplastic în Pirineii Francezi și a estimat că particulele ar putea călători cale de până la 95 de kilometri în atmosferă.
Spre deosebire de acest studiu, cercetătorii din SUA nu erau echipați pentru a afla cum și de ce a ajuns plasticul în aceste zone – la urma urmei, încercau să studieze poluarea cu azot.
„Acest studiu nu a fost gândit pentru colectarea și analizarea unor mostre de particule de plastic. Rezultatele sunt neașteptate: plouă cu plastic. Avem nevoie de metode mai bune pentru prelevarea de mostre, identificarea și cuantificarea depunerilor de plastic, alături de evaluarea potențialelor efecte ecologice”, explică experții.