Istoria urbanizării omenirii reprezintă un subiect fascinant, iar întrebarea privind cel mai vechi oraș locuit continuu din lume stârnește interes și dezbateri în rândul istoricilor și arheologilor.
Deși determinarea cu precizie a vechimii acestor așezări antice rămâne o provocare, există câteva candidate remarcabile care își dispută acest titlu. Ierihonul, situat în Palestina, se remarcă prin vechimea sa impresionantă, estimată la aproximativ 11.000 de ani.
Săpăturile arheologice au scos la iveală dovezi ale unor așezări succesive în această zonă, iar structurile defensive ale orașului, considerate cele mai vechi din lume, datează din jurul anului 9.000 î.Hr.
Cu toate acestea, continuitatea locuirii sale rămâne sub semnul întrebării, existând perioade de abandon. Este important de menționat că vestigiile antice ale Ierihonului se află în Tell es-Sultan, la o distanță de aproximativ doi kilometri de centrul urban actual.
Damascul, capitala Siriei, reprezintă un alt concurent important în această competiție a vechimii. Descoperirile arheologice indică prezența umană în această zonă încă din perioada 8.000-10.000 î.Hr.
Cu toate acestea, dezvoltarea sa ca centru urban semnificativ a avut loc mai târziu, în jurul mileniului al treilea î.Hr. Tot pe teritoriul sirian se află și Alepul, un oraș cu o istorie îndelungată ce datează din secolul al X-lea î.Hr.
Deși momentul exact al populării sale permanente rămâne incert, unele ipoteze sugerează că ar fi putut fi locuit încă din mileniul al șaselea î.Hr.
Cert este că, cel puțin în mileniul al doilea î.Hr., Alepul era deja un centru metropolitan important, beneficiind de poziția sa strategică la intersecția unor rute comerciale semnificative.
În Egipt, orașul Faiyum, cunoscut în antichitate sub numele de Shedet sau „Crocodilopolis”, își revendică și el un loc în această ierarhie a vechimii. Situat pe malul Nilului, la aproximativ 100 de kilometri sud de Cairo, Faiyum prezintă urme ale prezenței umane datând din anul 7.200 î.Hr.
Prima comunitate agricolă s-a dezvoltat aici în mileniul al șaselea î.Hr., fapt ce îl plasează printre cele mai vechi așezări din Africa. Alte orașe antice care merită menționate în această discuție sunt Byblos și Beirut din Liban, precum și Susa din Iran.
Byblos se mândrește cu o istorie continuă de locuire ce datează din anul 5.000 î.Hr., în timp ce Beirutul a cunoscut procesul de urbanizare în jurul anului 3.000 î.Hr. Susa, pe de altă parte, și-a câștigat statutul de centru urban important între anii 4.000 și 5.000 î.Hr.
Aceste orașe milenare nu sunt doar mărturii ale ingeniozității și perseverenței umane, ci și surse inestimabile de informații pentru înțelegerea evoluției civilizației noastre. Ele continuă să fascineze și să inspire, oferind o punte tangibilă între trecutul îndepărtat și prezent.
