Galaxia de tip meduză JO206 este prezentă în această imagine a Telescopului Spațial Hubble al NASA/ESA, prezentând un disc colorat de formare a stelelor, înconjurat de un nor de praf palid și luminos.

Câteva stele luminoase din prim-plan, cu vârfuri de difracție încrucișate, ies în evidență pe un fundal negru ca de cerneală, în partea de jos a imaginii.

JO206 se află la peste 700 de milioane de ani-lumină de Pământ, în constelația Vărsătorul, potrivit unui comunicat al NASA.

Galaxiile-meduză, numite după uimitoarele creaturi acvatice

Galaxiile-meduză sunt denumite astfel datorită asemănării lor cu uimitoarele creaturi acvatice. În partea dreaptă jos a acestei imagini, șiruri lungi de formațiuni stelare strălucitoare urmăresc discul lui JO206, la fel cum meduzele sunt urmate de tentaculele lor.

Vârfurile galaxiilor-meduză sunt formate de interacțiunea dintre galaxii și mediul intra-roi, o plasmă subțire, supraîncălzită, care străbate grupurile de galaxii.

Pe măsură ce galaxiile se deplasează prin roiurile de galaxii, acestea se lovesc de mediul intra-roi, care îndepărtează gazul din galaxii și îl atrage în „tentaculele” lungi de formare stelară.

„Tentaculele” oferă astronomilor o oportunitate unică

„Activitatea de formare a stelelor este puternic influențată și poate fi chiar oprită de o serie de procese, dintre care unele sunt direct legate de mediul în care se află galaxia”, a declarat dr. Marco Gullieuszik de la Observatorul Astronomic din Padova, Italia.

„Tentaculele” galaxiilor-meduză oferă astronomilor o oportunitate unică de a studia formarea stelelor în condiții extreme, departe de influența discului principal al galaxiei. În mod surprinzător, Hubble a dezvăluit că nu există diferențe izbitoare între formarea stelelor în discurile galaxiilor-meduză și formarea stelelor în „tentacule”, fapt ce sugerează că mediul în care se află stelele recent formate are doar o influență minoră asupra formării lor.