Hernán Cortés și expediția ilegală care a dus la decimarea aztecilor

Imperiul Aztec a dominat America Centrală din secolul XV până la începutul secolului XVI. Capitala imperiului, Tenochtitlán, era una dintre cele mai mari și mai bogate metropole din lume, iar puterea aztecilor părea de nezdruncinat.

Și totuși, orașul Tenochtitlán a fost cucerit rapid de spanioli în 1521 – la mai puțin de doi ani după ce Hernán Cortés și ceilalți conchistadori spanioli au pus piciorul în capitala aztecă. În acest articol îți prezentăm, pe scurt, acțiunile prin care Cortés a reușit să paralizeze centrul de putere al Imperiului Aztec.

Tenochtitlán era centrul puterii aztece

Tenochtitlán
Tenochtitlán a fost cândva un oraș înfloritor. Foto: Wikimedia

În 1519, când conchistadorii au ajuns în orașul imperial, acesta era condus de Moctezuma al II-lea. Orașul era prosper și avea o populație cuprinsă între 200.000 și 300.000 de locuitori.

Spaniolii au descris Tenochtitlán ca fiind cel mai mare oraș pe care îl văzuseră vreodată. Situată pe o insulă artificială în mijlocul lacului Texcoco, așezarea era nucleul comerțului și al politicii aztece.

Aici existau numeroase grădini, palate, temple și drumuri suspendate care legau orașul de continent. Alte orașe-stat erau obligate să plătească periodic tribut autorității de la Tenochtitlán.

Hernán Cortés a pornit într-o expediție ilegală

Hernán Cortés a contribuit decisiv la colonizarea Lumii Noi de către spanioli. Dornic să dobândească noi teritorii pentru coroana spaniolă, să convertească indigenii la creștinism și să jefuiască regiunea, Cortés a cerut permisiunea guvernatorului spaniol să organizeze o expediție de cucerire.

Cererea i-a fost refuzată, așa că Hernán Cortés și-a organizat – fără aprobare – propria armată, formată din 100 de marinari, 11 nave, 508 soldați și 16 cai.

La 18 februarie 1519, aceștia au plecat într-o expediție neautorizată în America Centrală. Ajuns pe coasta peninsulei Yucatan, Cortés l-a eliberat pe călugărul franciscan Jerónimo de Aguilar din mâinile mayașilor.

Acesta din urmă, împreună cu Malinche, o femeie mayașă înrobită pe care i-o dăruise un șef de trib aztec, vorbeau limba localnicilor și le-au oferit posibilitatea conchistadorilor să comunice cu indigenii.

Hernando Cortes
Hernán Cortés, pictură cu autor necunoscut. Foto: Wikimedia

Apoi, spaniolii s-au îndreptat spre Tenochtitlán, unde au fost primiți de împăratul Moctezuma al II-lea, care credea că spaniolul era zeul aztec Quetzalcoatl, care venea să-și revendice regatul.

Când Cortés a devenit îngrijorat că poporul lui Moctezuma se va întoarce împotriva spaniolilor, l-a plasat pe împărat în arest la domiciliu și a încercat să impună un regim-marionetă, folosindu-l pe monarh ca interfață.

Curând, Cortés a primit vestea că guvernatorul cubanez a trimis o armată ca să-l aresteze pentru insubordonare. Lăsându-l la conducerea Tenochtitlán pe locotenentul său, Pedro Alvarado, Cortés a adunat o mică armată și a atacat forțele spaniole trimise după el.

Aztecii s-au revoltat împotriva invadatorilor

Oamenii lui Cortés au învins trupele spaniole. Însă, în absența lui Cortés, Alvarado a ordonat uciderea a sute de nobili azteci în timpul unui ospăț ceremonial, fapt care a dat naștere unor revolte în rândul poporului.

Locuitorii din Tenochtitlán au cerut ca spaniolii să fie îndepărtați din oraș. Când Moctezuma, care era în continuare ținut prizonier, nu a mai putut ține sub control tensiunile din rândul aztecilor, spaniolii l-au ucis (fie l-au lăsat să moară în timpul unei încăierări petrecute în 1520, fie l-au executat ei înșiși, relatările variază).

Spaniolii au fost în cele din urmă alungați din capitală, dar au revenit curând cu o mică flotă. Lucrând în alianță cu aproximativ 200.000 de războinici indigeni din mai multe orașe-stat care aveau resentimente față de azteci, conchistadorii au ținut Tenochtitlán sub asediu vreme de aproape patru luni, din 22 mai până în 13 august 1521.

Variola a făcut ravagii în rândul aztecilor

Moctezuma al II-lea
Moctezuma al II-lea. Foto: Wikimedia

Cu orașul Tenochtitlán încercuit, conchistadorii s-au bazat pe aliații lor indigeni și au lansat mai multe atacuri din taberele băștinașilor. Între timp, un alt factor a început să slăbească rezistența aztecilor.

Unii dintre membrii armatei lui Cortés fuseseră infectați cu variolă încă de când plecaseră din Europa. Odată ajunși în Lumea Nouă, au răspândit virusul atât printre aliații indigeni, cât și printre azteci.

Răspândirea virusului a fost fulgerătoare, iar în scurt timp băștinașii au căzut victime bolii, populația din Tenochtitlán fiind redusă cu 40% într-un singur an.

Spre deosebire de spanioli, care dobândiseră imunitate la boală, indigenii americani au fost loviți din plin de virus. Trupurile victimelor variolei zăceau îngrămădite pe străzile din Tenochtitlán. În condițiile în care orașul era sub asediu, existau puține modalități de a scăpa de cadavre.

Lupte
Foto: pastmedicalhistory.co.uk

Bolnavii nu aveau cui să se adreseze ca să scape de maladie. Preoții și medicii azteci nu cunoșteau niciun remediu, astfel că locuitorii din Tenochtitlán au rămas fără apărare în fața molimei venite din Europa.

Spaniolii conduși de Hernán Cortés au avut arme mai bune

Un alt factor care a contribuit la victoria conchistadorilor a fost armamentul superior. Spaniolii foloseau săbii de oțel, muschete, tunuri, arbalete, câini și cai.

De cealaltă parte, aztecii erau dotați cu săbii de lemn cu zimți de obsidian, bâte și sulițe, care s-au dovedit ineficiente în fața armurilor și scuturilor metalice ale conchistadorilor.

Conchistadorii condusi de Hernando Cortes în luptă cu aztecii
Aztecii nu au avut nicio șansă în lupta împotriva invadatorilor. Foto: Pinterest

De asemenea, cu o experiență îndelungată în război, spaniolii puneau în aplicare tactici de luptă care le erau total străine aztecilor.

Copleșit de forța imensă a spaniolilor și a celorlalți indigeni, înconjurat și cu o populație care suferea din cauza unui virus necunoscut și devastator, Imperiul Aztec nu a reușit să reziste invadatorilor.

Ca să știi mai mult, citește „Conchistadorii prin ochii aztecilor”

Până când a apărut această carte, republicată de nenumărate ori, unica mărturie referitoare la cucerirea Americii era cronica scrisă de spaniolii victorioși. Miguel León-Portilla a pus laolaltă, cu o incomparabilă iscusință, textele traduse din limba nahuatl în spaniolă de Ángel María Garibay pentru a ne oferi viziunea celor învinși: cum au văzut indienii din Tenochtitlan, Tlatelolco, Texcoco, Chalco și Tlaxcala lupta împotriva conchistadorilor și nimicirea finală a lumii aztece. Enumerare a semnelor care au anunțat dezastrul, descriere a înaintării lui Cortés, cronică a luptei eroice a vechilor mexicani în apărarea culturii și a vieții lor, elegie a unei civilizații care s-a pierdut pentru totdeauna, „Conchistadorii prin ochii aztecilor” este o carte clasică și o lectură indispensabilă.

„Conchistadorii prin ochii aztecilor” se găsește cu reducere pe Cartepedia, Cărturești, Elefant sau Libris.


Articol interesant? Dă-l mai departe!

Citește în continuare

Alte articole interesante

Lasă un comentariu