Haiti, țara în care oamenii sunt atât de săraci, încât mănâncă turte din noroi

Arată precum clătitele sau fursecurile, iar rețeta lor este transmisă din generație în generație. Femeile petrec ore în șir pentru a le prepara, iar copiii par să le adore. Dar aceste așa-zise prăjituri, numite „les galettes de boue”, ne reamintesc faptul că în lume există oameni extrem de săraci, care abia supraviețuiesc de pe o zi pe alta.

„Les galettes de boue” nu sunt delicatese, ci turte din noroi amestecat cu sare și margarină, pe care haitienii le mănâncă deoarece le atribuie proprietăți curative și le țin de foame. Totuși, turtele din noroi nu conțin niciunul dintre nutrimentele la care te-ai aștepta de la o prăjitură adevărată.

O localnică mănâncă „prăjituri din noroi”, un material format din lut, apă, margarină, sare și zahăr și lăsat să se usuce la soare. Foto: Reuters

Practic, valoarea lor nutrițională este nulă, cu toate că oamenii locului sunt convinși că pământul folosit conține vitamine și minerale benefice pentru sănătate. Pur și simplu, localnicii le consumă pentru că spun că îi apără de infecții și toxine sau pentru că nu au ce altceva să mănânce.

În Haiti, mai exact în Cité Soleil, sărăcia atinge cote greu de imaginat. Într-o țară în care oamenii trăiesc cu aproximativ un dolar pe zi, fructele, legumele, carnea și alte alimente de bază sunt doar un vis frumos.

Neavând suficienți bani pentru a cumpăra mâncare, localnicii se bazează pe turtele din noroi.

Pământul pentru turte se vinde la piață

Deja o obișnuință a locului, afacerea cu turte de noroi a început să crească din cauza sărăciei tot mai mari. Pământul este adus de undeva din nordul țării – un sac cu lut pentru turte costă aproximativ cinci dolari, o sumă foarte mare pentru mulți dintre haitieni.

Pământul este amestecat cu sare, margarină sau apă și, din când în când, cu zahăr. Este transformat într-un aluat moale, i se dă o formă anume, apoi prăjitura din noroi este lăsată la soare să se usuce până este gata pentru consum.

Nu există un loc special amenajat pentru uscarea turtelor. Acestea sunt întinse pur și simplu pe jos, pe terenuri de sport improvizate, printre copiii care se joacă. Pe măsură ce disperarea crește, crește și producția de prăjituri din noroi.

Grafică: Incredibilia

În pofida proprietăților curative pe care le caută cei ce mănâncă turte de noroi, consumul acestor produse poate avea efecte negative asupra sănătății. În afară de riscul de a se contamina cu diferite bacterii din sol, oamenii care se bazează pe turte pentru supraviețuire riscă, de asemenea, să sufere de malnutriție.

Rata mortalității din cauza infecțiilor respiratorii, tuberculozei și diareei este crescută în Haiti. Igiena oamenilor este precară, iar alimentele de bază, esențiale pentru o viață sănătoasă, lipsesc cu desăvârșire.

Cum a devenit Haiti atât de săracă?

Haiti este cea mai săracă țară din emisfera vestică. Multe dintre problemele cu care se confruntă țara acum își au originile în secolul XVIII, când Haiti era o colonie franceză exploatată în principal cu sclavi.

Țara avea mai multe plantații de trestie de zahăr, terenuri deținute de oameni importanți. Și astfel s-au creat două grupuri: grupul celor bogați sau chiar foarte bogați, cei care au făcut bani datorită sclavilor, și grupul celor săraci, care nu au mai putut să își revină din punct de vedere economic nici până în prezent.

Grafică: Incredibilia

Mai mult decât atât, problemele din Haiti provin din tendințele economice globale de creștere a prețurilor la petrol și alimente. Mai exact, ceea ce face țara deosebit de vulnerabilă este dependența aproape totală de importurile de alimente. Și cum oamenii nu au bani, puțini sunt cei care își permit să cumpere mâncare.

Agricultura locală este un dezastru. Tăierea și arderea pădurilor pentru agricultură și exploatarea cărbunelui au degradat solul. Apoi, mai sunt și dezastrele de mediu care au devastat Haiti.

În 2010, țara a fost zguduită de un cutremur. Organizațiile de caritate internaționale și multe ONG-uri s-au oferit să acorde ajutor cetățenilor, însă multe dintre ele au ajutat „doar în teorie”. În realitate, s-a realizat foarte puțin.

Orice șansă pe care țara o avea pentru a se restabili după cutremur a fost spulberată, la propriu, în 2016. Uraganul Michael a distrus 90% din casele de pe coastă, iar sute de mii de persoane au murit sau au suferit vătămări grave.

Întâi dezastre naturale au făcut ravagii, apoi un val de holeră a devastat populația.

Ca să știi mai mult, citește „Cartea foametei”

Moldova Sovietică, 1946-1947: mama face turte din iarbă și pământ și le împarte cu grijă între copii. Tatăl pleacă la oraș, în căutare de hrană, și la întoarcere moare în pragul casei, epuizat de foame. Vecinului cineva i-a furat calul și i l-a omorât ca să-l mănânce. Iar despre o femeie ce locuiește câteva case mai încolo s-a auzit că și-a ucis mezinul de câteva luni pentru a-și hrăni copiii rămași în viață. Între timp, detașamentele de rechiziționare își continuă cu sârg misiunea, ca nu cumva să fi scăpat vreun bob de grâu prin podul cuiva.

S-a scris mult despre foametea din 1932–1933 din Ucraina, dar câtă lume știe că a mai fost o foamete, la fel de cruntă, în Moldova — cauzată nu de secetă, cum se pretinde în documentele vremii, ci de zelul autorităților comuniste —, care a ucis peste 200 000 de oameni? Volumul de față vine să umple acest gol, cu mărturii cutremurătoare ale supraviețuitorilor, documente și fotografii de arhivă.

Deşi lectura este aproape insuportabilă, o dată ce ai deschis cartea n-o poți lăsa din mână, pentru că totul pare scos dintr-un roman de groază inabil exagerat. Numai că e perfect autentic.

„Cartea foametei” se găsește cu reducere pe Libris.


Articol interesant? Dă-l mai departe!

Citește în continuare

Un comentariu la „Haiti, țara în care oamenii sunt atât de săraci, încât mănâncă turte din noroi”

Lasă un comentariu