Povestea monumentală a Hagia Sophia: Punctul de întâlnire a civilizațiilor

Hagia Sophia, Sfânta Sofia – sau Aya Sofya, în turcă – ocupă, fără îndoială, cel mai important loc pe orizontul celui mai mare oraș din Turcia, Istanbul, o metropolă ca un pod între Europa și Asia.

Ridicată în secolul IV, Hagia Sophia a fost inițial un loc de închinare pentru creștini. Ceea ce putem vedea azi nu este clădirea Hagia Sophia așa cum era ea la început, ci o clădire care a fost mult schimbată, deși a rămas la fel de magnifică.

Hagia Sophia, Sfânta Sofia, Aya Sofya
Hagia Sophia. Foto: Wikimedia

Pe lângă faptul că Hagia Sophia este lăudată pentru calitatea sa estetică, clădirea a jucat un rol semnificativ în istorie, fiind legată de religie, politică și relații internaționale. De-a lungul existenței de veacuri a clădirii, atât creștinii ortodocși, cât și musulmanii au considerat că aparține.

Construcția primei biserici Hagia Sophia a fost executată la ordinele împăratului roman Constantin II, cu un an înaintea morții sale, din 361, pe vremea când orașul Istanbul se numea Constantinopol. Însă această structură, care avea un acoperiș de lemn, nu a rezistat mult.

În anul 404, biserica a avut de suferit de pe urma unui incendiu, atunci când în oraș au izbucnit revolte. La circa zece ani după incendiu, sub împăratul bizantin Teodosie al II-lea, Hagia Sophia a fost reconstruită.

Intrarea frumoasă, cu cinci nave, sporea cu mult splendoarea interiorului clădirii. În următorul secol, Hagia Sophia a devenit un loc important pentru Biserica Ortodoxă.

Hagia Sophia, Sfânta Sofia, Aya Sofya
Domul și minaretele clădirii domină panorama metropolei Istanbul. Foto: Wikimedia

Însă, în urma unei alte serii de revolte, de data aceasta îndreptate împotriva celebrului împărat Iustinian I (care a domnit între 527 și 565), clădirea a ars din nou. Focul a cauzat daune iremediabile clădirii, după care Iustinian a ordonat ca rămășițele să fie făcute una cu pământul, în 532.

Articolul continuă mai jos

Abonează-te gratuit la newsletter și vei primi zilnic pe email cele mai interesante articole, filme și recomandări!

Click pentru abonare ▸

Fii fără grijă, nu facem spam.

Arhitecții respectați ai acelei epoci au fost angajați ca să lucreze la o catedrală nouă și, într-o perioadă de numai șase ani, o nouă Hagia Sophia a fost ridicată – cea care stă în picioare cu mândrie și în ziua de azi.

Fiind o reușită arhitecturală uimitoare, noul edificiu al Hagia Sophia se putea lăuda cu un acoperiș mai mare, în formă de dom, ajungând la 54 de metri în cel mai înalt punct al său.

Domul era susținut de bolte decorate cu mozaicuri luxuriante care înfățișau îngeri înaripați (hexapterygoni). Cu lungimea de 82 de metri și lățimea de 73 de metri, noua biserică avea și un altar pe jumătate boltit și două portaluri.

Hagia Sophia, Sfânta Sofia, Aya Sofya
Interiorul Aya Sofya, fotografiat cu obiectiv grandangular (fisheye). Foto: Wikimedia

Clădirea a fost construită dintr-un amalgam de materiale diferite, trimise în Constantinopol din toate colțurile vastului Imperiu Bizantin. O parte din marmură și cărămidă a venit din Egipt și Siria.

Interiorul bisericii a fost decorat cu marmură de la templul lui Artemis, ale cărui rămășițe pot fi văzute azi în orașul antic Efes, aflat, de asemenea, în Turcia.

Hagia Sophia a fost transformată de otomani în moschee

Pe pereții bisericii străluceau mozaicuri elaborate din aur și argint. Pentru mozaicuri s-au folosit, de asemenea, sticla, pietrele prețioase și lutul. Mozaicurile reprezentau scene religioase.

Hagia Sophia a devenit principala biserică a ortodoxiei, care era religia oficială a Imperiului Bizantin. Ulterior, biserica a fost folosită pentru ceremonii de încoronare a liderilor imperiului.

Sfânta Sofia, Aya Sofya
Miniatura 38 din „Cronica lui Constantin Manasses”, secolul XIV: ridicarea clădirii în timpul domniei împăratului Iustinian. Foto: Wikimedia

Însă biserica nu a fost scutită de calamități ulterioare. În anumite perioade din secolele VIII și IX, în imperiu a fost interzisă folosirea imaginilor religioase.

Astfel, s-a pierdut o mare parte din mozaicurile și imaginile din Hagia Sophia – unele au fost furate, altele, distruse iremediabil.

În secolul XIII, pentru scurt timp, biserica a fost luată în stăpânire de catolici, care au avariat grav clădirea înainte ce bizantinii să preia din nou controlul asupra ei.

Totul s-a schimbat două secole mai târziu, când o nouă mare putere a apărut în regiune – otomanii. Sub curajosul sultan Mehmet Cuceritorul, otomanii au „capturat Constantinopol și au cucerit teritoriile din Anatolia și din Balcani care au alcătuit inima Imperiului Otoman în următoarele patru secole”, potrivit Britannica.com.

Vedere în sus, către dom. Foto: Wikimedia

Cum otomanii erau musulmani, vechea biserică a fost transformată în moschee. Mehmet Cuceritorul nu a ordonat ca operele de artă din Hagia Sophia să fie distruse.

Mozaicurile bizantine au fost acoperite cu caligrafie islamică aurită și au fost restaurate mai târziu de frații Fossati, doi arhitecți de origine elvețiană și italiană care au trăit în secolul XIX.

Turcia „dă timpul înapoi”

Caligrafia aurită acoperea și domul principal al Hagia Sophia, unde un mozaic înfățișa cândva imaginea lui Isus Cristos. Fiecare sultan otoman a adăugat câte ceva la Hagia Sophia, inclusiv cele patru minarete.

Pe lângă funcția religioasă, minaretele se potriveau cu clădirea, întărind-o în eventualitatea unui cutremur. A trecut un secol de când Imperiul Otoman nu mai există, iar Hagia Sophia funcționează în ziua de azi ca muzeu.

În fiecare an, milioane de oameni vizitează fosta biserică devenită moschee. În martie 2019, guvernul turc și-a dezvăluit intențiile de a-i reda clădirii funcția de moschee.

Ideea de „a da timpul înapoi” și de a folosi din nou Hagia Sophia ca moschee a prins rădăcini în Turcia în ultimele decenii. Totuși, Hagia Sophia se află pe lista patrimoniului UNESCO.

Prin urmare, orice schimbare a statutului său are nevoie de aprobarea acestei organizații.


În continuare, descoperă un alt monument extraordinar din Turcia: Gobekli Tepe, locul care nu ar trebui să existe, apoi fă o incursiune prin Cappadocia și orașele subterante secrete din aceeași țară.


Distribuie articolul:

Citește în continuare

Lasă un comentariu