O expediție în Groapa Marianelor a descoperit specii noi, dar și o pungă de plastic

Din nefericire, nu este pentru prima dată când oamenii de știință găsesc gunoi în cea mai adâncă parte a oceanului: Groapa Marianelor.

Avansul noilor tehnologii continuă să împingă granițele explorării umane. Astfel, devenim mai conștienți de extinderea neliniștitoare a valului de poluare umană.

Potrivit BBC, Victor Vescovo a coborât aproape 11 kilometri, în cel mai adânc loc din ocean – Groapa Marianelor din Oceanul Pacific. În urma expediției, Vescovo a devenit deținătorul recordului pentru cea mai adâncă scufundare.

Groapa Marianelor
O pungă de plastic descoperită pe fundul Gropii Marianelor. Foto: Captură de ecran din clipul realizat de Atlantic Productions

„Este de nedescris cât de încântați suntem de faptul că am reușit așa ceva. Acest submarin și nava-mamă, alături de echipa extrem de talentată, au dus tehnologia marină la un alt nivel scufundându-se – cu repeziciune și în mod repetat – în cea mai adâncă și mai neprimitoare zonă din ocean”, a spus Vescovo.

Vescovo, un investitor din Dallas, Texas, care urcase în cele mai înalte puncte ale Pământului ca explorator, și-a petrecut patru ore explorând fundul Gropii Marianelor, alături de membrii echipei sale. Echipa crede că a descoperit patru specii noi de amfipode, un tip de crustaceu.

De asemenea, echipa a văzut forme de viață foarte rare în habitatul lor, inclusiv un vierme-lingură la 7.000 de metri și un pește-melc roz la 8.000 de metri. Această coborâre spectaculoasă de aproape 11.000 de metri marchează o eră nouă în domeniul explorărilor subacvatice.

Însă această expediție în cel mai adânc loc de pe Pământ a făcut și niște descoperiri tulburătoare: o pungă de plastic și ambalaje de bomboane.

Groapa Marianelor
Vescovo a descoperit țipari pe fundul Gropii Marianelor, printre alte specii de mare adâncime. Foto: BBC News/YouTube

Din păcate, poluarea cu plastic a fost descoperită în adâncimile oceanului și de alți exploratori – de fapt, este pentru a treia oară când prezența plasticului a fost documentată în cel mai adânc loc de pe Pământ.

Această descoperire ne aduce aminte de impactul negativ al oamenilor asupra planetei. Potrivit National Geographic, un studiu din octombrie 2018 a descoperit o pungă de plastic aflată la cea mai mare adâncime în Groapa Marianelor.

Punga a fost descoperită folosind Deep Sea Debris Database. Savanții au răsfoit colecția de fotografii și filmări acumulate în urma a 5.010 scufundări în ultimii 30 de ani și au făcut această descoperire groaznică.

Savanții care au participat la expediția Vescovo au de gând să facă teste pe creaturile descoperite în timpul scufundării, ca să vadă dacă conțin microplastice, un tip de plastic minuscul apărut în urma descompunerii maselor plastice mai mari, precum și din produse precum pasta de dinți.

Vescovo este a patra persoană care s-a scufundat în cea mai adâncă zonă a Gropii Marianelor, cunoscută drept Challenger Deep. Primul care a reușit acest lucru incredibil Don Walsh, din Marina SUA, și inginerul elvețian Jacques Piccard, în Batiscaful Trieste, în anii ’60.

Walsh și Piccard au explorat adâncimile oceanului timp de 20 de minute, însă au fost nevoiți să iasă la suprafață mai devreme decât plănuiseră, fiindcă o fereastră a vasului se crăpase în timpul coborârii.

Groapa Marianelor este cel mai adânc punct de pe Pământ

De asemenea, Walsh a fost prezent când regizorul de la Hollywood James Cameron a condus a doua scufundare din Groapa Marianelor cu echipaj uman, în 2012. După ce s-a scufundat în întunericul Gropii Marianelor, regizorul filmului „Titanic” a declarat că s-a simțit ca și cum s-ar fi aflat pe o altă planetă.

Scufundările cu echipaj uman în Groapa Marianelor sunt încă rare, însă roboți de explorare și alte vehicule fără echipaj uman au fost trimise să adune mostre de pe fundul oceanului cu câteva ocazii. Două vase japoneze și un vas al SUA au ajuns pe fundul gropii, în 2009.

Groapa Marianelor
Victor Vescovo își conduce vasul în cea mai adâncă zonă a oceanului. BBC News/YouTube

Explorările la o astfel de adâncime presupun o sumă de provocări pentru savanți. Cea mai evidentă este pericolul care îl reprezintă o astfel de scufundare pentru corpul uman.

Presiunea de pe fundul oceanului este de 1.000 de unități, echivalentul a 50 de avioane mari puse unul peste altul. Vasul lui Vescovo, DSV Limiting Factor, a fost construit dintr-o carcasă de titan groasă de 9 centimetri.

În vas încap doi oameni. Până acum, Vescovo și echipa sa au folosit vasul pentru cinci scufundări diferite, până pe fundul Gropii. Ecosistemul de la acea adâncime este întunecat și foarte rece, ceea ce înseamnă că pentru cercetători este dificil să-și documenteze descoperirile.

În această expediție istorică, savanții au făcut echipă cu Atlantic Productions pentru a realiza filmări subacvatice care vor fi folosite pentru un documentar pentru canalul Discovery.

Expediția din Groapa Marianelor face parte din explorările Deep Five, al căror scop este să cerceteze cele mai adânci cinci locuri din ocean. . Foto: Discovery/Five Deeps Expedition

Anthony Geffen, director de creație la Atlantic Productions, a spus că a fost cea mai complicată filmare pe care a realizat-o vreodată.

„Echipa noastră a fost nevoită să inventeze sisteme noi de camere de filmat care să fie montate pe submersibil, să opereze la adâncimea de până la 10.000 de metri sub nivelul mării și să lucreze cu dispozitive robotice prevăzute cu sisteme video pentru a filma submersibilul lui Victor pe fundul oceanului”, a explicat Geffen.

De asemenea, echipa a fost nevoită să proiecteze echipamente de înregistrare noi înăuntrul vasului. Până acum, echipa a coborât în patru dintre cele mai adânci locuri din lume. Ultima provocare va fi să se scufunde și să exploreze fundul Gropii Molloy din Oceanul Arctic, în luna august 2019.


În continuare, citește și:

Ca să știi mai mult, citește „Enigmele științei”

După secole de salturi uriașe în domeniul științei – de la tiparniță la fisiunea nucleară -, ne punem întrebarea: A mai rămas ceva de descoperit și de cercetat și în secolul XXI? Știința ridică la fel de multe întrebări precum acelea la care a găsit deja răspunsuri. Toate intră în categoria „enigme ale științei”, care își așteaptă rezolvarea.

Și, cine știe, poate chiar unii dintre dumneavoastră, dragi cititori tineri, veți contribui, într-un fel sau altul, la dezlegarea lor.  Există cazuri celebre de mari oameni de știință – Faraday, Darwin, Einstein etc. – al căror drum în carieră le-a fost determinat de citirea, în adolescență, a unor modeste cărți de popularizare a științei.

Însă, de multe ori, dezlegarea unei enigme științifice duce la descoperirea alteia noi – și așa mai departe. Newton, unul din marile genii ale omenirii – cu modestie – a scris, la sfârșitul cărții sale „Principiile matematice ale filosofiei naturale”, tipărită în 1689, următoarele cuvinte:

„Nu știu cum arăt eu în fața lumii, dar mie mi se pare că sunt un băiat care se joacă pe țărmul mării și se distrează căutând din timp în timp pietricele colorate sau o scoică roșie, în timp ce marele «ocean al adevărului» se întinde necunoscut în fața mea”.

Deși între timp au fost făcute multe descoperiri științifice, „pietricelele colorate” nu s-au epuizat, oceanul adevărului vă așteaptă ! Tocmai de aceea, știința continuă să fie vie și atât de fascinantă. Pentru mai multe informații privind temele puse în discuție, cititorii sunt invitați să consulte bibliografia care a stat la baza documentării autorului, anexată la sfârșitul acestei cărți.

„Enigmele științei” se găsește cu reducere pe eMag sau pe Libris.

Ți-a plăcut articolul? Dă-l mai departe!

Abonează-te gratuit la newsletter ca să primești săptămânal cele mai interesante articole, aplicații și cărți pe care le descoperim.

Urmărește-ne pe Facebook

Zilnic, episoade noi din serialul Astăzi în istorie, plus curiozități fascinante din toate domeniile!

Lasă un comentariu