Schema lui Gregor MacGregor, escrocul care a vândut o țară care nu exista

La 22 ianuarie 1823, nava Kennersley Castle pleca din portul Leith, din Scoția, având la bord 250 de coloniști care urmau să se stabilească în America Centrală. Două luni mai târziu, când au ajuns la destinație, pasagerii au fost șocați să găsească o junglă virgină, în niciun caz așezarea dezvoltată descrisă de promotorul proiectului.

Tocmai începeau să realizeze că fuseseră victimele unei escrocherii. Artizanul înșelătoriei era Gregor MacGregor, un escroc carismatic care a reușit să păcălească sute de oameni cu promisiunea unei noi vieți în Poyais, o presupusă țară nou-înființată în America de Sud.

Escrocul MacGregor s-a căsătorit cu fiica lui Simon Bolivar

Gregor MacGregor s-a născut în 1786, în Scoția. S-a înrolat în armata britanică în 1803, la vârsta de 16 ani, chiar la începutul Războaielor Napoleoniene. În anul următor, s-a căsătorit cu Maria Bowater, o tânără care provenea dintr-o familie bogată și influentă.

La început, MacGregor a luptat în Portugalia. Deși nu s-a remarcat prin nimic în timpul luptelor, la întoarcerea în țară scoțianul a început să își construiască, prin minciuni, imaginea de erou.

După ce soția lui a murit, MacGregor a pierdut o sursă importantă de bani și influență, fiind nevoit să devină mercenar. S-a alăturat revoluționarilor republicani în Războiul de Independență din Venezuela, sub conducerea generalilor Simon Bolivar și Francisco de Miranda.

Gregor MacGregor 02
Gregor MacGregor în uniforma militară britanică. Pictură de George Watson, 1804. Foto: Wikimedia

S-a făcut remarcat în timpul confruntărilor, iar în 1812 s-a căsătorit cu nepoata lui Bolivar, Josefa. Cinci ani mai târziu, MacGregor și Josefa au călătorit spre America de Nord, ca să strângă fonduri și oameni pentru o invazie în Florida.

Operațiunile au început bine, MacGregor și armata sa reușind să cucerească regiunea Amelia Island, din estul statului Florida de astăzi, însă celelalte tentative de cucerire s-au sfârșit prost.

Cum banii începuseră să se epuizeze, MacGregor a început să pună la cale un plan îndrăzneț.

Gregor MacGregor deschide o ambasadă fictivă și lansează o monedă falsă

În anii 1820, MacGregor s-a întors în Anglia cu vești bune: o nouă țară tocmai apăruse apropierea Costa de Mosquitos, situată de-a lungul coastei regiunii în care astăzi se găsesc statele Honduras și Nicaragua.

Țara se numea Poyais, iar MacGregor tocmai fusese numit „cazique” sau „șef” al noului stat.

Din toate punctele de vedere, spunea MacGregor, țara era un paradis. Solul bogat era ideal pentru agricultură, clima era temperată, iar capitala, Saint Joseph, era un centru comercial înfloritor, unde majoritatea oamenilor vorbeau engleza.

Țara, spunea, MacGregor, punea la dispoziție parcele mari de teren și era în căutare de coloniști și investitori.

Poyais
O gravură din ghidul despre Poyais, care pretinde că descrie „portul Black River din Teritoriul Poyais”. Foto: Wikimedia

Folosindu-se de această poveste și de puterea lui de convingere, MacGregor a convins câțiva bancheri din Londra să investească în Poyais aproximativ 200.000 de lire sterline (aproximativ un miliard de lire sterline la valoarea de astăzi) sub formă de titluri de valoare și obligațiuni.

Pentru a face escrocheria și mai credibilă, a deschis o ambasadă fictivă la Londra. A creat și bancnote fictive, un drapel și chiar și un imn național. A publicat și un ghid despre Poyais, în care detalia geografia țării cu ajutorul hărților și ilustrațiilor.

Campania de promovare a fost atât de bine pusă la punct, încât puțini se îndoiau de existența Poyais.

Bani falsi
Bancnotă de un dolar emisă de Banca din Poyais. Înainte de călătorie, coloniștii au cumpărat astfel de bancnote false de la MacGregor. Foto: Wikimedia

În aceste condiții, nu este de mirare că MacGregor a convins 250 de coloniști, majoritatea scoțieni, să se stabilească în paradisul din Lumea Nouă. Entuziasmați că vor începe o nouă viață, oamenii au ajuns pe „tărâmul făgăduinței” în 1823.

Însă, în locul țării mult-lăudate, au găsit o junglă neprimitoare, infestată cu țânțari. Poyais, țara mult-lăudată, nu exista.

Inițial, oamenii au presupus că la mijloc era o greșeală – cu siguranță Poyais se afla undeva mai departe de-a lungul coastei și cineva urma să se întoarcă după ei, să îi recupereze. Era doar o chestiune de timp, presupuneau ei…

Dar acest lucru nu s-a întâmplat, iar coloniștii au rămas abandonați în junglă. În scurt timp a venit sezonul ploios, când malaria și febra galbenă au făcut ravagii. Totul devenise cât se poate de clar: MacGregor inventase o țară întreagă și îi luase de proști.

Confruntându-se cu bolile, foametea și disperarea, peste 180 dintre cei 250 de coloniști au murit. Cei rămași în viață au fost salvați de o navă din Hondurasul britanic. Supraviețuitorii fie s-au întors în Marea Britanie, fie s-au stabilit în Honduras și în America de Nord.

La proces, MacGregor este găsit nevinovat

În momentul în care supraviețuitorii din Poyais au fost salvați, MacGregor a fugit în Franța. A încercat să pună din nou în practică „schema Poyais” și în această țară, dar autoritățile franceze și-au dat seama rapid de înșelătorie.

MacGregor a fost arestat și judecat pentru fraudă, dar a fost achitat în ultimul moment. Avocații săi au convins instanța că, de fapt, asociații lui MacGregor promovaseră schema, nu MacGregor însuși.

Gregor MacGregor
Gregor MacGregor purtând uniforma de general. Gravură de William Reynolds, circa 1820-1835. Foto: Wikimedia

Scoțianul a fost eliberat din închisoare și s-a întors în Marea Britanie. În următorii 15 ani, a mai încercat să pună în aplicare „schema Poyais”, iar în pofida avertismentelor publicate de ziarele londoneze, MacGregor a reușit să mai facă victime.

În cele din urmă, Gregor MacGregor și-a dat seama că trebuia să fugă. În 1838, a emigrat în Venezuela, unde a fost primit cu brațele deschise. A fost numit general și s-a pensionat, trăind o viață liniștită până în 1845, când a murit.

Ca să știi mai mult, citește „Cele mai faimoase escrocherii din istorie”

Această carte prezintă escrocherii ale căror intrigi sunt pe măsura celei mai îndrăznețe și mai crude imaginații. Vei întâlni personaje cu destine extraordinare, charismatici total lipsiți de scrupule și empatie: Jeanne de la Motte, care a reușit să îl păcălească pe cardinalul de Rohan să îi plătească o sumă considerabilă pentru un colier „destinat” Mariei-Antoaneta (celebra și puțin cunoscuta „Afacere a colierului reginei”), Henri Lemoine, „inventatorul” diamantului sintetic, Ivar Kreuger și sifonarea economiilor lumii, Charles Ponzi și faimoasa sa schemă piramidală, Michele Sindona, bancherul Mafiei și al Vaticanului, teribilul Bernard Madoff și alți câțiva mari escroci.

Christian Chavagneux povestește trucurile folosite de acești oameni pentru a înșela victime care erau departe de a fi lipsite de inteligență și de gândire critică. Autorul intră în detalii despre mecanismele înșelăciunilor lor, motivele pentru care au reușit, înainte de a relata despre căderea acestora – la fel de spectaculoasă precum succesul de care au avut parte. De asemenea, stabilește în fiecare caz un fel de „ecuație a escrocheriei”, în care prezintă principalii factori determinanți. Căci forma particulară pe care o ia fiecare nu este un efect al întâmplării.

De asemenea, dezvăluie mecanismele economiei și ale societății din epoca în care au fost comise escrocheriile. Istoria escrocheriilor este istoria capitalismului: în epoca dereglementării financiare și a paradisurilor fiscale nu se escrochează la fel ca în vremurile în care moștenirea era principala sursă de bogăție!

Christian Chavagneux este doctor în economie și este în prezent redactor la revista lunară Alternatives Économiques. Este, de asemenea, editorialist la France Inter și BFM Business. Este autorul cărților „O scurtă istorie a crizelor financiare”, „Paradisuri fiscale” și „Aventurierii finanțelor pierdute”.

„Cele mai faimoase escrocherii din istorie” se găsește cu reducere pe Cartepedia, Cărturești sau Libris.


Articol interesant? Dă-l mai departe!

Citește în continuare

Lasă un comentariu