Mai mai mult circ, mai puțină pâine: Luptele cu gladiatoare din Roma antică

Unul dintre cele mai populare evenimente din Roma antică erau luptele de gladiatori. Deși majoritatea celor care luptau erau bărbați, au existat și gladiatori de sex feminin.

Celebra vorbă „pâine și circ” descrie perfect aspirațiile de bază ale romanilor: dacă mâncarea era o nevoie a corpului, jocurile le ofereau un sentiment de apartenență la comunitate.

„Gladiatoare”, pictură de Jusepe de Ribera, 1636. Foto: Wikimedia

Printre cele mai populare spectacole se numărau cursele de cai și luptele cu gladiatori, organizate de cei care doreau să obțină popularitate. Însă, datorită concurenței, unii au încercat să introducă distracții noi și astfel au apărut gladiatorii de sex feminin.

Judecând după informațiile și dovezile arheologice, prezența femeilor în arena de lupte era neobișnuită. Numele după care sunt cunoscute, gladiatrix, este un termen modern, deoarece în epoca romană nu exista un cuvânt specific care desemna gladiatori de sex feminin.

Unii împărați au sponsorizat acest tip de luptă: se știe că deja erau organizate pe vremea lui Augustus și mai mulți istorici romani le menționează în timpul domniilor lui Nero, Domițian și Traian.

Basorelief cu două gladiatoare găsit la Halicarnas. Foto: Wikimedia

Cu toate acestea, se crede luptele cu gladiatoare au fost în mare parte inițiativa privată a unor editores (sponsorii jocurilor) care doreau să ofere ceva diferit.

Datorită naturii lor excepționale, aceste bătălii au fost văzute ca manifestări originale și exotice: într-o inscripție găsită în Ostia – vechiul port maritim al Romei – un anume Hostilinarius se laudă că a fost primul care a adus femei gladiator în oraș.

Importanța demnității

Existau două motive pentru care femeile luptau atât de rar în arenă. Unul era practic: gladiatorii erau adesea prizonieri de război, deci majoritatea erau bărbați.

Placă de teracotă din secolul I înfățișând o scenă de venatio, luptă sângeroasă cu oameni și animale. Foto: Wikimedia

Pe de altă parte, pentru mentalitatea romană, lupta era o activitate nedemnă și pentru unii era chiar ceva obscen. La fel ca bărbații, gladiatoarele luptau cu pieptul dezbrăcat, numai că în cazul femeilor spectacolul avea un puternic caracter erotic.

Unii autori (precum Juvenal) au ridiculizat aceste spectacole, în timp ce alții le considerau depravate și contrare moralității romane.

Această condamnare viza demnitatea socială, mai degrabă decât etica jocurilor în sine. Cei care luptau în arenă erau considerați infami, adică lipsiți de statutul și drepturile cetățenilor.

În cazul lor, limba latină face o distincție între mulieres, femei în sensul biologic al termenului, și feminae, doamne respectabile, care, datorită poziției lor, erau supuse anumitor standarde morale.

Ruinele Ludus Magnus, cea mai mare școală de gladiatori din Roma. Foto: Wikimedia

Astfel, era acceptabil ca femeile să lupte dacă nu erau feminae, întrucât în ​​cazul lor nu exista nicio demnitate de apărat. Mai mult, pentru femeile libere și sclavii care își cumpăraseră libertatea, ocupația de gladiator era bine plătită și le permitea un trai decent.

Dimpotrivă, femeilor nobile le era interzis nu numai să lupte, ci și să desfășoare orice tip spectacol public, cum ar fi dansul, deoarece se considera că o femeie respectabilă nu putea servi drept divertisment.

Unul dintre numeroasele scandaluri ale domniei lui Nero a fost declanșat tocmai din acest motiv: împăratul a obligat soțiile unor senatori să participe la spectacolele sale.

Unii împărați au încercat să se opună acestor idei și să ofere o anumită demnitate nu numai luptelor cu gladiatoare, ci și practicilor sportive cu femei.

Commodus și Septimius Severus au vrut să introducă în Roma atletismul feminin – care se practica în unele locuri din Grecia -, dar și inițiativele lor au fost considerate încercări de corupere a valorilor romane.

În cele din urmă, în anul 200, Septimius Severus a interzis luptele cu gladiatoare, chiar dacă el, personal, nu avea nimic împotriva acestor manifestări.

Ca să știi mai mult

Este un tratat de istorie care nu ar trebui să lipsească din biblioteca ta. Dacă ești un pasionat al istoriei și te fascinează tot ceea ce ține de cultura romană sau ești un părinte al cărui copil va învăța de-a lungul timpului despre Imperiul Roman, acest volum ar trebui să aibă un loc rezervat în colecția ta.

Comandă cartea „Roma Antică. O istorie pentru toți” pe Diverta.


Distribuie:

Citește în continuare

Abonează-te gratuit la newsletter și vei primi în fiecare dimineață pe email cele mai interesante articole, filme și recomandări.
Fii fără grijă, nu facem spam.
>