Povestea tristă a lui Genepil, ultima regină a Mongoliei

Genepil, ultima regină a Mongoliei, a fost executată în mai 1938, fiind una dintre victimele inițiativei lui Iosif Stalin de distrugere sistematică a culturii mongole.

Au fost vremuri în care o mare parte a populației a fost masacrată, în represiune pierind aproape toți șamanii și lama (liderii spirituali) budiști. Regina Genepil a servit drept sursă de inspirație pentru un personaj din Războiul Stelelor.

Regina Genepil (fotografie colorizată). Foto: Pinterest

Genepil, a doua și ultima soție a ultimului han mongol, este un personaj istoric în mare parte învăluit în mister, însă reperele principale cu privire la viața sa s-au păstrat până în zilele noastre. A fost regină mai puțin de un an, în 1924, dar povestea vieții și a sfârșitului ei tragic a aprins imaginația generațiilor care au urmat, fiind prezentată de blogul Mad Monarchist.

La începutul unui film despre regretata regină, Tserenkhand, fiica ei (care avea 70 de ani la momentul interviului), și-a amintit de dispariția bruscă a mamei sale în copilărie:

„Au luat-o noaptea. Nu ne-a trezit, a lăsat doar o bucată de zahăr pe pernă. Îmi amintesc încă bucuria cu care am descoperit, dimineața, acel deliciu rar”.

Prima soție a Hanului Bogd (Jebtsundamba Khutughtu al VIII-lea) a fost Ekh Dagina, care a murit în 1923. La acel moment, hanul mai era monarh doar cu numele, țara aflându-se, de fapt, sub controlul URSS.

Iurte tradiționale din Mongolia. Foto: Pinterest

Hanul ar fi fost mulțumit să își trăiască singur zilele rămase, dar s-a simțit obligat să ia o altă soție. Dată fiind situația politică, consilierii lui au fost deosebit de insistenți ca imaginea monarhiei să fie păstrată intactă.

Curtenii lui Jebtsundamba Khutughtu și-au asumat sarcina să aleagă o nouă mireasă pentru suveranul lor, chiar dacă aleasa avea să-i fie soție doar cu numele. În vara anului 1923 au început să caute femeia potrivită.

În cele din urmă și-au restrâns opțiunile la 15 fete cu vârste cuprinse între 18 și 20 de ani. Au ales-o pe Genepil, o frumoasă de 19 ani dintr-o familie de nobili din nordul Mongoliei. Genepil se căsătorise recent, însă pentru curteni nu a contat acest aspect.

Toată lumea știa că mariajul urma să fie de foarte scurtă durată și încheiat numai pentru menținerea aparențelor. Genepil a fost, după cum a relatat fiica ei, luată noaptea și dusă la palatul hanului, aflând abia acolo că urma să fie măritată cu monarhul.

Jebtsundamba Khutughtu al VIII-lea. Foto: Pinterest

I s-a spus că Jebtsundamba Khutughtu al VIII-lea avea 53 de ani, era aproape orb, țintuit la pat și grav bolnav și că avea să i se permită în curând să se întoarcă la primul ei soț. Totuși, după ce i s-a prezentat situația, Genepil a refuzat și a cerut să se întoarcă acasă.

Neavând de ales, Jebtsundamba Khutughtu a fost de acord, astfel că, după doar câteva luni, hanul bolnav era din nou singur și Genepil se întorcea la cortul părinților ei. Cu toate acestea, curtenii au plecat din nou după ea și i-au cerut să se întoarcă la palat.

Regina Genepil a locuit cu Jebtsundamba Khutughtu al VIII-lea până la moartea acestuia, când monarhia a fost abolită în Mongolia, apoi s-a întors la familia ei.

Regina Genepil a fost sursa de inspirație pentru regina Amidala (dreapta), personaj din filmul Războiul Stelelor. Foto: Pinterest

După dispariția lui Jebtsundamba Khutughtu, comuniștii au declanșat o represiune violentă împotriva tuturor vestigiilor vechiului regim. Din cauza statutului ei regal de scurtă durată, regina Genepil a fost arestată în 1937 împreună cu tatăl ei, fiind acuzați că au colaborat cu forțele japoneze.

Au fost uciși amândoi în 1938. La momentul execuției, Genepil avea 33 de ani și era însărcinată în luna a cincea.

Ca să știi mai mult, citește cartea „Mărire și decădere. O istorie a lumii în zece imperii”

De la Imperiul Akkadian la America vremurilor moderne, „Mărire și decădere” cartografiază istoria lumii prin zece imperii majore. Prin prisma lor este sondată aspirația omenirii pentru putere și este urmărită evoluția impulsului imperial de la directa agresiune militară a imperiilor antice la subtila, dar ampla influență culturală a superputerilor de azi.

Îmbinând o perspectivă amplă cu o concizie remarcabilă, Paul Strathern stabilește conexiuni pe durata a cinci milenii și aruncă o lumină revelatoare asupra acestor mari civilizații – de la Imperiul Mongol și dinastia Yuan până la azteci și otomani, prezentând inclusiv imperii mai recente: cel Britanic, Ruso-Sovietic și American. Sintetizând 5000 de ani de istorie universală în zece capitole succinte, Mărire și decădere oferă o lectură incitantă și instructivă oricărui pasionat de istoria lumii.

„Mărire și decădere” se deschide cu o incursiune în Imperiul Akkadian, care a dominat o mare parte din vechea Mesopotamie, ca apoi să prezinte vastul Imperiu Roman, în căutarea rădăcinilor noastre occidentale și răsăritene. În continuare, autorul se îndreaptă spre Califatele Abbasid și Umayyid, unde s-au dezvoltat multe elemente care și-au adus contribuția la cultura clasică occidentală. Mai apoi, pe măsură ce ieșea dintr-o perioadă de stagnare culturală, Europa s-a văzut confruntată cu iureșul unor invazii dinspre răsărit, moment în care facem cunoștință cu împărații Imperiului Mongol…

Rând pe rând ne sunt prezentate marile imperii cu contradicțiile lor. Mai presus de toate, vedem cum ambiția de măreție imperială – de la împărații romani la Hitler – este înrădăcinată în visuri utopice și de nemurire. Fiecare imperiu conține semințele propriei sale distrugeri: prin urmare, ce este de fapt progresul social? Cine beneficiază de pe urma lui și cine are de suferit?

Cartea „Mărire și decădere. O istorie a lumii în zece imperii” se găsește cu reducere pe Cartepedia, Cărturești sau Libris.


Articol interesant? Dă-l mai departe!

Citește în continuare

Alte articole interesante

Lasă un comentariu